Slăbit, greutate. Noi cercetări susțin că schimbarea orelor de masă, mai devreme în timpul zilei, ar ajuta la slăbit. Autorii studiului, publicat în Obesity, cred că pierderea în greutate de la programul gândit de ei s-ar datora reducerii apetitului și hormonului responsabil cu senzația de foame decât arderii de calorii.

Cercetătorii scriu în studiu, primul de acest gen, că "mâncatul în sincronizare cu ritmurile circadiane prin luarea mesei devreme în timpul zilei pare să reducă greutatea corporală și să îmbunătățească sănătatea metabolică". Însă, ei nu știu clar care mecanisme ar produce slăbitul, arată medicalnewstoday.

Slăbit, greutate: testele pe oameni

Autorii cercetării au comparat și măsurat două grupuri de persoane care au mâncat aceleași trei mese pe zi timp de 4 zile, dar la ore diferite. Primul grup a inclus 6 persoane care au mâncat după o schemă de hrană timpurie limitată. Al doilea, grupul de control, 5 oameni. Toți 11 aveau kilograme în exces.

Primul grup a luat micul dejun la 8.00 dimineața și ultima masă la 14.00 după-amiaza. Iar apoi, 18 ore, nu au mâncat. Al doilea grup – mic dejun la 8.00 și cina la 20.00. Apoi 12 ore fără mâncare.

În a patra zi, la toți li s-au făcut teste într-o cameră respiratorie unde li s-au făcut măsurători legat de metabolism: calorii arse, cantitatea de grăsimi, carbohidrați, proteine arse. Participanții au evaluat diferite aspecte ale apetitului - cum ar fi foamea, dorința și capacitatea de a mânca. Nivelul hormonilor de foame a fost evaluat din probele de sânge și de urină pe care le-au oferit participanții dimineața și seara.

Slăbit, greutate: rezultate

Ce le-au sus rezultatele? În primul rând au arătat că arderea caloriilor nu diferă mult între grupuri. Cei din primul grup aveau niveluri mai mici ale hormonului de foame, au raportat ameliorări în unele aspecte legate de pofta de mâncare și pare să fii ars mai multe grăsimi.

Cercetătorii pun arderea grăsimilor din primul grup pe faptul că masa de la ora 14.00 ar ajuta organismul să treacă de la arderea carbohidraților la arderea grăsimilor pentru energie. Însă, continuă autorii studiului, concluziile lor sunt preliminare și cred că e nevoie de un studiu mai lung care să lămurească o serie de aspecte mai ales că rezultatele studiilor efectuate pe animale par să fie în conflict cu cele ale studiilor la om.

Studiul, AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.