Probioticele, microorganismele care pot ajuta la menținerea unei stări bune de sănătate, dar și la formarea unui sistem imunitar rezistent în fața virusurilor și a bacteriilor, pot avea efecte benefice și asupra depresiei, notează Science Alert.

Probioticele - ”bacteriile bune” - ar putea avea un rol în tratarea depresiei, potrivit unui studiu la care au participat 47 de voluntari care se confruntau cu episoade depresive.

Participanții la cercetare care au luat suplimente de probiotice pe lângă antidepresive au prezentat o îmbunătățire mai mare a simptomelor depresive decât cei care au luat un placebo, pe parcursul unei perioade de 31 de zile.

Cercetătorii au observat, de asemenea, schimbări cauzate de probiotice în flora intestinală a celor care le-au luat: o creștere a bacteriilor producătoare de acid lactic.

Cu toate acestea, o monitorizare după patru săptămâni a arătat că nivelurile acestor bacterii au scăzut din nou în această perioadă.

"S-ar putea ca patru săptămâni de tratament să nu fie suficient de lungi și să fie nevoie de mai mult timp pentru ca noua compoziție a florei intestinale să se stabilizeze", spune psihiatrul Anna-Chiara Schaub de la Universitatea din Basel, Elveția.

Vlad Ciurea, despre țara cu cele mai multe AVC. "Burtă mare, lipsă creier". Care sunt cele două creiere ale omului

Stomacul, al doilea creier

Cercetarea exploatează un lucru pe care oamenii de știință îl știu deja: că intestinul și amestecul de bacterii din el pot juca un rol important în sănătatea noastră mentală. Echipa a analizat, de asemenea, o altă legătură explorată anterior, între depresie și modul în care procesăm emoțiile pe care le întâlnim la alte persoane.

La persoanele cu depresie, anumite regiuni ale creierului gestionează diferit această procesare, iar acest lucru este adesea măsurat prin examinarea răspunsurilor la expresiile faciale.

Acest studiu a avut aceeași abordare, folosind scanări fMRI pentru a vedea cum reacționau participanții la fețele neutre sau înfricoșătoare.
Se pare că probioticele au avut un impact și în acest caz: pentru cei care au urmat un curs de bacterii "bune", procesele cerebrale în mod normal dereglate s-au normalizat.

Deși motivele pentru care se întâmplă acest lucru nu sunt în întregime înțelese, semnele inițiale sunt pozitive și arată că tratamentul afectează mai multe fațete ale depresiei.

"Deși axa microbiom-intestin-creier face obiectul unor cercetări de mai mulți ani, mecanismele exacte nu au fost încă pe deplin clarificate", spune Schaub, potrivit Science Alert.

Anorexia poate duce la schimbări ale structurii creierului. Este mai periculoasă decât depresia și ADHD

Cercetările continuă, se analizează efectele bacteriilor vii

Beneficiile probioticelor pentru sănătate nu sunt deloc clare, iar cercetările continuă pentru a afla dacă acestea ar putea, de asemenea, să facă mai mult rău decât bine.

Totuși, pe baza acestui mic eșantion, se pare că acestea au cel puțin un anumit potențial atunci când vine vorba de tratarea celor cu depresie.

Astfel, echipa din spatele studiului ține să sublinieze că probioticele nu ar funcționa ca tratament de sine stătător, fără antidepresive - și că vor fi necesare mai multe cercetări pentru a analiza efectele anumitor tipuri de bacterii vii asupra unui număr mult mai mare de persoane.

În prezent, aproximativ două treimi dintre cei cărora li s-au prescris antidepresive nu prezintă un răspuns semnificativ pe termen lung la acestea. Este posibil ca, în căutarea unor tratamente mai adaptate și mai eficiente, probioticele să aibă o funcție importantă pe care nu am descoperit-o încă.

"Cu cunoștințe suplimentare despre efectul specific al anumitor bacterii, ar putea fi posibil să se optimizeze selecția bacteriilor și să se utilizeze cel mai bun amestec pentru a sprijini tratamentul depresiei", spune Schuab. Cercetarea a fost publicată în Translational Psychiatry.

Unde se găsesc probioticele

Doza zilnică recomandate de alimente probiotice este de o jumătate de cană. Alimentele bogate în probiotice sunt:

- Chefir

- Iaurt

- Lapte bătut

- Varză murată

- Brânzeturi fermentate

- Castraveți murați

- Păine dospită cu drojdii

- Măsline

- Oțet de mere

- Miso, un condiment tradițional japonez, obținut prin fermentarea unui amestec de boabe de soia, orez, orz și grâu, împreună, pentru a crea o pastă groasă, potrivit site-ului planteea.ro.

Vezi și: Cât de periculoasă e depresia la studenți. Leca: Depresia nu alege! Boala decide! Te face să-ți dorești să nu mai faci nimic în viața ta

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.