Mihaela Bilic, medic nutriționist, a explicat legătura dintre probiotice și intoleranța la gluten. Medicul scrie despre calitatea glutenului, care s-a schimbat, dar și cantitatea de gluten din alimente, acestea fiind unele dintre cauzele intoleranței la gluten crescute, în rândul oamenilor. 

Vezi și: Reducerea deșeurilor alimentare: Cum să refolosim resturile de mâncare și să aruncăm mai puțin

”Care este legătura dintre probiotice și intoleranța la gluten? Una binefăcătoare!

Sensibilitatea la gluten are caracteristicile unei epidemii și a crescut ca frecvență cu 250% în ultimii ani (de la 12,9% în 2012 la 32,8% în 2015). Greu de crezut că este vorba de autosugestie, din moment ce atâția oameni reacționează negativ la prezența cerealelor în alimentație.

Din punct de vedere medical, există o afecțiune autoimună gravă în care consumul de gluten este interzis, dar ea afectează doar 2,5% din populație. Boala celiacă este diferită și nu are nicio legătură cu sensibilitatea non-celiacă la gluten, epidemia cu care ne confruntăm astăzi și care nu este nici boală autoimună, nici alergie. În practică glutenul este evitat de 25% din populația Americii și de 8-15% din populația Europei.

Cum de organismul nostru a devenit brusc sensibil și intolerant la gluten? Ce este, de fapt, glutenul? O proteină din cereale (grâu, orz, ovăz, secară), care se înmoaie și devine elastică la contactul cu apa. Datorită glutenului, făina poate fi frământată și transformată în aluat pentru pâine și prăjituri. Cerealele și implicit glutenul asigură 20% din caloriile consumate la nivel mondial, fără aportul de proteine vegetale și carbohidrați din produsele făinoase populația globului ar muri de foame.

Din păcate, fracția gliadină din gluten este rezistentă la acțiunea enzimelor, fapt care determină o digestie incompletă, cu inflamația mucoasei intestinale și apariția intoleranței. Să fie această intoleranță cauzată de creșterea procentului de gluten din cereale? Culmea e că cerealele din prezent conțin doar 15-25 % gluten, față de 30% gluten în variantele de grâu din trecut. Însă e un alt tip de gluten, mai elastic, care nu se rupe la frământare și este mai ușor de prelucrat. Dezavantajul este că enzimele digestive nu-l mai pot digera și descompune în fragmente mici de glucide, digestia va fi încetinită, apare inflamația și implicit intoleranța la gluten.

Nu doar calitatea glutenului s-a schimbat, în prezent glutenul e folosit ca aditiv alimentar în peste 30% dintre produsele supraprocesate de pe rafturile magazinelor. Deci, nu a crescut cantitatea de gluten din cereale, însă a crescut cantitatea de gluten din alimente, el fiind adăugat ca agent de îngroșare Industria alimentară se mai face vinovată de un aspect: în goana după produse cat mai rapid de preparat, a fost scurtat timpul de dospire al aluatului.

Microorganismele prezente în drojdie sau în maia au rolul de a PREdigera glutenul, culturile de bacterii benefice descompun proteinele în aminoacizi ușor de digerat. Cu condiția să fie lăsate să acționeze! În prezent timpul de dospire este de maximum 2 ore, când de fapt ar trebui să fie de 24-48 ore, deci nu e de mirare că aluatul dospit insuficient ne produce indigestieCare este soluția? În prezent nu există tratament nici pentru boala celiaca nici pentru intoleranță, singura variantă este să eliminăm glutenul din alimentație.

Ușor de zis, greu de pus în practică, pentru că există urme de gluten în aproape toate produsele. În plus viața nu mai are gust fără pâine, produse de panificație, patiserie și cofetărie, cerealele sunt ingrediente de bază ale dietei noastre, fără de care nu putem și nu vrem să trăim. Acolo unde enzimele digestive nu s-au dovedit eficiente în metabolizarea completă a glutenului, speranța ne vine din altă direcție: probioticele! Coloniile de bacterii benefice din produsele fermentate sunt capabile să protejeze celulele intestinale de acțiunea nocivă produsă de gliadină.”, ne informează Mihaela Bilic, medic nutriționist.

Mihaela Bilic susține că probioticele reduc efectele inflamatoare ale glutenului în intestinul subțire, iar Bifidobacterium lactis crește capacitatea de digestie a gliadinei și toleranța la urmele de gluten din produsele ”gluten free”. 

”Există studii care arată că Bifidobacterium lactis, administrat sub formă de supliment probiotic reduce efectul inflamator al glutenului în intestinul subțire. Alegeți produsele care conțin o concentrație mare de Bifidobacterium lactis, ca să neutralizăm gliadina avem nevoie de 6 miliarde de unități formatoare de colonii/doză. Asta nu înseamnă că putem scăpa de boala celiacă, dar probioticul completează și eficientizează regimul fără gluten și grăbește refacerea mucoasei intestinale.

Tot cu probiotice pe bază de Bifidobacterium lactis creștem capacitatea de digestie a gliadinei și toleranța la urmele de gluten din produsele așa-zis “gluten free”. Iar dacă aceste suplimente există în varianta “fast melt”, nu conțin nici lactoză, nici proteine din lapte și nici zahăr, atunci chiar pot fi folosite de oricine și la orice vârstă.

Vezi și: Ghid de Superalimente și beneficiile lor: Cum pot contribui la îmbunătățirea sănătății

Asta este frumusețea când vine vorba de probiotice: au doar beneficii, fără efecte secundare și le putem lua pe perioade îndelungate, fără niciun risc. Bagajul enzimatic cu care am fost înzestrați de natură pare că nu este suficient în privința glutenului. Haideți să ne luăm ca aliat coloniile de bacterii benefice din probiotice, s-ar putea ca împreună să reușim!”, a explicat Mihaela Bilic, medic nutriționist, pe pagina sa de Facebook. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.