În ultimii ani, unele studii au indicat o ipoteză puțin cunoscută despre originea Alzheimer: această boală nu ar fi doar o boală, ci ar proveni dintr-o infecție. Eșecul diferitelor terapii care sunt testate împotriva acumulării de amiloid, ce are loc în creierul pacienților, determină comunitatea științifică să caute ipoteze alternative.

Una dintre aceste ipoteze se bazează pe faptul că Alzheimer ar putea fi derivat dintr-un tip de infecție cronică care produce efecte pe termen lung asupra creierului, care s-ar potrivi cu faptul că modificările apar chiar cu douăzeci de ani înainte ca simptomele să înceapă să se manifeste. În acest sens, problemele orale sunt printre cele mai frecvente, gura este privită ca un posibil focar.

Ce s-a constatat

În 2019, un studiu publicat în revista științifică Science Advances a întărit teoria, stabilind că Alzheimer ar putea fi legat de parodontita cronică. Joan Potempa, microbiolog la Universitatea din Louisville, a descoperit că bacteria porphyromonas gingivalis era prezentă în creierul pacienților care au murit din cauza bolii. Au fost efectuate experimente pe șoareci care au fost infectați cu agentul patogen care a ajuns la creier și a produs peptida beta amiloidă (Aβ).

Echipa de cercetare a identificat, de asemenea, enzime toxice numite gingipain secretate de bacteriile din creierul pacienților și care provoacă leziuni asemănătoare Alzheimerului. Aceste toxine au fost găsite și la persoanele decedate care nu au fost niciodată diagnosticate cu această boală neurodegenerativă, fapt important care ar putea sugera că ar fi putut să o dezvolte dacă ar fi trăit mai mult.

Citește și 9 activități care scad riscul de demență. Unele sunt chiar plăcute

În urma tuturor acestor constatări, studiul a dezvoltat un inhibitor de gingipaină, studiile clinice începând la sfârșitul anului 2019, după publicarea articolului.

„În modelele experimentale a funcționat. Substanța a inhibat gingipaina și neuronii nu au fost deteriorați, ba chiar și-au revenit. Apoi, cei responsabili au crezut că ar putea fi o terapie eficientă, dar în urmă cu câteva săptămâni am aflat că procesul trebuie întrerupt deoarece substanța poate avea un efect hepatotoxic. A fost o lovitură.”, spune dr. David Pérez Martínez, șeful Serviciului de neurologie din Madrid.

În ciuda acestor rezultate, dr. Pérez Martínez nu-și pierde speranța: "Nu înseamnă că modelul este greșit. Acest lucru va însemna o întârziere semnificativă, dar procesul era programat să se încheie între 2021 și 2022. Există timp. Va trebui să dezvoltăm o nouă moleculă care are proprietatea de a inhiba toxina și nu are efecte adverse semnificative. 

Ce a însemnat studiul lui Joan Potempa și al echipei sale? 

Problema cu Alzheimer este că nu știm care este cauza sa inițială și există diferite ipoteze deschise. Una dintre ele este că își poate produce debutul într-un anumit tip de infecție cronică și cele mai frecvente modele sunt problemele din tubul intestinal sau din cavitatea bucală, inclusiv parodontita. De aproximativ 10 ani, se știe din studii epidemiologice că persoanele cu parodontită cronică prezintă un risc mai mare de demență. Este adevărat că avem doar date indirecte, dar acest studiu a avut un impact asupra întregii comunități științifice, deoarece este o dovadă că ar putea exista un mecanism care să lege această infecție de Alzheimer, scrie 20minutos.es. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.