Posibil tratament reducerea crizelor epileptice: Ascultarea Sonatei pentru două piane K 448 a faimosului compozitor din secolul al XVIII-lea a dus la o reducere cu 32% a descărcărilor epileptiforme (ED). Acestea sunt unde electrice ale creierului asociate epilepsiei și pot provoca convulsii sau adevărate explozii de activitate electrică care afectează temporar modul în care funcționează creierul, arată un nou studiu prezentat săptămâna aceasta la cel de-al 7-lea Congres al Uniunii Europene. Academia de Neurologie (EAN), de la Viena.

O echipă condusă de profesorul Ivan Rektor, de la Centrul de Epilepsie de la Spitalul St Anne și Universitatea CEITEC Masaryk, din Brno, Republica Cehă, a comparat efectele ascultării Sonatei pentru două piane K 448 a lui Mozart cu Simfonia nr. 94 a lui Haydn. Efectele asupra activității creierului au fost măsurate prin electrozi intracerebrali care fuseseră implantați în creierul pacienților cu epilepsie înainte de operație.

„Spre surprinderea noastră, au existat diferențe semnificative între efectele ascultării K 448 a lui Mozart și ale nr. 94 a lui Haydn”, a comentat profesorul Rektor.

„Ascultarea lui Mozart a scăzut cu 32% a descărcărilor epileptiforme (ED), dar ascultarea nr. 94 a lui Haydn a determinat o creștere de 45% a acestora”.

„În a doua parte a studiului nostru, ne-am propus să explicăm „efectul Mozart” în epilepsie”, a continuat profesorul Rektor. 

Studiul a constatat că bărbații și femeile au răspuns diferit la cele două piese muzicale. Ascultarea muzicii lui Haydn a condus la descărcări epileptiforme suprimate numai la femei; la bărbați, a existat o creștere a descărcărilor epileptiforme. Proprietățile acustice, cum ar fi ritmul, dinamica și tonul, au arătat că trăsăturile acustice ale compoziției muzicale au un efect diferit asupra bărbaților și a femeilor.

„Credem că de fapt caracteristicile fizice ‘acustice’ale muzicii Mozart afectează oscilațiile creierului - sau undele creierului - care sunt responsabile pentru reducerea ED-urilor”.

„Efectul Mozart”

Cercetătorii au emis anterior ipoteza că „efectul Mozart” în epilepsie este legat de efectele emoționale ale muzicii, deoarece dopamina (principalul neurotransmițător al sistemului de recompensare al creierului) este eliberată atunci când ascultăm muzică. Totuși, nu există nicio dovadă directă a mecanismului.

„Am constatat că reducerea ED a fost mai mare în lobul temporal lateral, care este partea creierului care participă la traducerea semnalelor acustice, mai degrabă decât în regiunea limbică meziotemporală, care joacă un rol important în răspunsul emoțional la muzică. (...) Efectele ascultării muzicii asupra epilepsiei nu pot fi explicate prin efectul dopaminei eliberate de sistemul de recompense”, a cotinuat profesorul Rektor. 

„Pacienții noștri nu erau cunoscători ai muzicii și au spus că sunt indiferenți emoțional față de cele două piese muzicale. Prin urmare, nu a existat niciun motiv să credem că K 448 a evocat mai multă plăcere decât nr. 94”. 

„Experții consideră că rezultatele studiului ar putea deschide calea dezvoltării terapiilor muzicale individualizate pentru a preveni și controla convulsiile epileptice în viitor și au solicitat mai multe cercetări în efectele muzicii asupra creierului. Epilepsia afectează 6 milioane de oameni din Europa, iar 15 milioane de europeni au o criză la un moment dat în viața lor. 

„Pe baza cercetărilor noastre, sugerăm studierea utilizării pieselor muzicale cu proprietăți acustice bine definite ca metodă neinvazivă de reducere a activității epileptice la pacienții cu epilepsie”, a concluzionat profesorul Rektor, într-un comunicat remis redacției. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.