Balonarea ar putea fi un semnal de avertizare cu privire la probleme mai mari, cum ar fi intoleranța alimentară sau sindromul de intestin iritabil. În cazuri rare, balonarea constantă și extremă ar putea fi un semn timpuriu al cancerului ovarian - așa că ar trebui să contactați medicul de familie dacă acest simptom persistă.

Motivul neașteptat pentru care ne simțim balonați

Cu toate acestea, balonarea poate apărea și din motive complet nelegate de alimentație. Potrivit expertului în nutriție Abigail Hopkins, nivelurile ridicate de stres ar putea determina senzația de balonare. Există o serie de factori care pot crește nivelul de stres al unei persoane, inclusiv mutarea într-o casă nouă, decesul unei persoane dragi și despărțirile în relații.

"Stresul are un impact enorm asupra sistemului nostru digestiv. Poate modifica modul în care respirăm și modul în care digerăm alimentele, ceea ce, la rândul său, poate duce la balonare", a declarat Hopkins, potrivit Mirror.

Vezi și: Ce riști dacă porți lenjeria intimă pe dos. De ce să nu mai faci niciodată lucrul acesta

Legătura dintre balonare și stres este complexă și implică multiple mecanisme. Stresul poate afecta sistemul digestiv în diverse moduri, contribuind astfel la senzația de balonare.

Stresul poate activa sistemul nervos simpatic, cunoscut și sub numele de "luptă sau fugi", și să inhibe sistemul nervos parasimpatic, responsabil pentru "odihnă și digestie". Această dezechilibrare poate afecta mișcarea normală a alimentelor prin tractul digestiv.

Situațiile stresante determină organismul să elibereze hormoni de stres, cum ar fi cortizolul. Acești hormoni pot afecta mișcarea intestinală și pot contribui la retenția de apă în tractul digestiv, provocând balonare.

Stresul poate afecta echilibrul bacteriilor benefice din intestin, cunoscut sub numele de microbiom. Dezechilibrul microbiomului poate contribui la formarea de gaze și disconfort abdominal.

Stresul poate provoca tensiune în mușchii abdominali și ai tractului digestiv, perturbând astfel procesul normal de digestie și peristaltism.

Stres - FOTO: Freepik@Billion Photos

Vezi și: Pericolul ascuns din lumânările parfumate. Bolile grave pe care le poți face din cauza lor: Trebuie să te oprești imediat!

Balonarea, cauze independente de dietă

Stresul: Nivelele ridicate de stres pot afecta sistemul digestiv, modificând modul în care respirăm și digerăm alimentele, ceea ce poate duce la balonare.

Schimbări hormonale: Femeile pot experimenta balonare ca parte a ciclului menstrual, iar fluctuațiile hormonale pot contribui la retenția de apă și senzația de umflare.

Postura incorectă: O postură proastă poate influența modul în care alimentele se mișcă prin sistemul digestiv, contribuind astfel la balonare.

Medicamente: Unele medicamente, în special opioidul analgezic, pot provoca balonare ca efect secundar.

Vezi și: Simptomul comun al demenței care poate ajuta la încetinirea progresului bolii. Semnul la care să fii atent

Afecțiuni medicale nedepistate: Unele afecțiuni medicale, cum ar fi sindromul de intestin iritabil , pot provoca balonare în absența unor factori alimentari evidenți.

Activitate fizică insuficientă: Lipsa exercițiului fizic poate afecta circulația și funcționarea normală a sistemului digestiv.

Intoleranțe alimentare sau alergii: Chiar dacă nu este legată direct de consumul alimentelor, o intoleranță alimentară sau o alergie pot contribui la balonare în anumite circumstanțe.

Cum să gestionezi stresul

NHS afirmă că există multe "sfaturi practice de îngrijire personală" care pot ajuta la reducerea și gestionarea stresului. Acestea includ terapia cognitiv-comportamentală (CBT), discuțiile cu prietenii și familia despre sentimentele tale, exercițiile regulate și împărțirea sarcinilor mari în "porțiuni mai ușor de gestionat".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.