Meningita este o inflamație a meningelor, zona care înconjoară creierul și măduva spinării, care le protejează de leziuni și le asigură structura. Aceasta poate fi cauzată de boli infecțioase, cum ar fi virușii și bacteriile, precum și de afecțiuni neinfecțioase, cum ar fi cancerul sau traumatismele craniene.

Diferența dintre meningită și encefalită constă în localizarea inflamației. Meningita este o inflamație a mucoasei protectoare a creierului și a măduvei spinării, iar encefalita este o inflamație a creierului propriu-zis.

Meningita bacteriană

Meningita bacteriană este o boală gravă care poate pune viața în pericol sau poate provoca leziuni cerebrale dacă nu este tratată prompt. Cauzele comune includ Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis și Listeria monocytogenes. Vaccinul Hib, care a fost cândva o cauză comună la bebeluși și copii mici, este acum disponibil pentru sugari. De asemenea, sunt disponibile vaccinuri pentru Neisseria meningitidis și Streptococcus pneumoniae.

Experții recomandă ca toți copiii și adulții cu risc mai mare să le primească. Confrom CDC, boala debutează adesea atunci când bacteriile pătrund în fluxul sanguin prin sinusuri, urechi sau gât și se răspândesc prin sânge până la creier. Dacă sunteți infectat, este esențial să consulți un medic cu privire la măsurile de evitare a contracta boala.

Meningita virală

Meningita virală este mai frecventă și mai puțin gravă decât meningita bacteriană, dar poate fi declanșată de diverse virusuri, cum ar fi enterovirusurile non-polio, Herpes simplex, Varicella zoster, oreion, rujeolă, aridovirusuri precum West Nile și Zika, Epstein-Barr, HIV, virusurile gripale și virusul coriomeningitei limfocitare.

Meningita fungică

Meningita fungică este mai puțin frecventă decât formele bacteriene sau virale și este mai probabilă la persoanele cu probleme ale sistemului imunitar, cum ar fi SIDA, decât la persoanele sănătoase. Cel mai adesea contactata in urma inspirării sporilor aflați în sol.

Citește și: Pleurezia sau apa la plămâni: cauze, diagnostic și tratament. Care sunt efectele inflamației pleurei asupra sănătății pulmonare

Simptome

Simptomele meningitei variază de la bebeluși la adulți, meningita bacteriană provocând febră bruscă, dureri de cap și rigiditate a gâtului. La copii și adulți, simptomele includ rigiditatea gâtului, greață, vărsături, fotofobie, confuzie, letargie, somnolență, pierderea poftei de mâncare și pete mici și rotunde asemănătoare unei erupții cutanate.

Meningita amibiană poate provoca simptome suplimentare, cum ar fi halucinații, pierderea echilibrului și lipsa de atenție sau de concentrare la câteva zile după simptomele inițiale.

Aceasta poate provoca dureri de cap severe și dureroase, care pot iradia în josul spatelui sau în alte părți ale corpului, făcând dificilă mișcarea gâtului în anumite moduri.

Meningita poate fi cauzată de boli contagioase, alimente contaminate cu substanțe infecțioase, înotul sau consumul de apă contaminată cu substanțe infecțioase, inhalarea de ciuperci, complicații ale unor boli neinfecțioase, cum ar fi cancerul sau lupusul, traumatisme craniene sau operații pe creier, sau ca efect secundar al unui medicament.

Vezi și: Osteogeneza imperfectă: boala oaselor de sticlă. Recunoașterea semnelor timpurii și căutarea tratamentului potrivit

Freepik @kjpargeter

Tratament

Tratamentul meningitei variază în funcție de cauză, antibioticele fiind folosite pentru meningita bacteriană și antifungicele pentru meningita fungică. Antiviralele sunt utilizate pentru anumite cauze virale, cum ar fi herpesvirusul și gripa. Cauzele neinfecțioase implică abordarea bolii sau a rănilor care stau la baza bolii sau a leziunilor.

Nu există tratamente specifice pentru alte cauze infecțioase, dar medicamentele pot reduce inflamația sau pot ameliora simptomele. Tratamentele includ antibiotice pentru meningita bacteriană, antifungice pentru meningita fungică, antivirale pentru cazurile virale, corticosteroizi pentru reducerea inflamației, analgezice și lichide intravenoase pentru hidratare.

Metode de prevenție

Sunt disponibile vaccinuri pentru a preveni infecțiile bacteriene și virale care pot duce la meningită. Unele sunt specifice anumitor grupe de vârstă sau persoanelor cu risc ridicat. Medicii ar trebui să te sfătuiască ce vaccinuri sunt potrivite pentru tine sau pentru cei dragi. Sunt disponibile, de asemenea, vaccinuri împotriva bacteriilor și a virusurilor care pot crește riscul de a contacta meningită.

Dacă ai un risc ridicat de infecție bacteriană, medicul îți poate oferi antibiotice profilactice pentru a ajuta la evitarea unei infecții.

Pentru a reduce riscul de meningită, urmează obiceiuri simple, cum ar fi spălarea mâinilor, acoperirea gurii și a nasului la strănut, dezinfectarea suprafețelor, utilizarea apei distilate sau tratate, pregătirea alimentelor pe o suprafață curată, evitarea cărnii, a fructelor de mare și a laptelui nepasteurizat insuficient gătite sau necoapte, utilizarea de soluții pentru insecte, evitarea infecțiilor fungice, respectarea recomandărilor medicale pentru femeile însărcinate și cunoașterea bolilor infecțioase comune atunci când călătorești.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.