Amendamentul depus la Comisia de Muncă din Camera Deputaților, de către Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din România (OBBCSSR) la Proiectul de lege 422 din 2018 – prin care se vrea modificarea Legii salarizării publice aprobate în 2017, aflat în dezbatere la Camera Deputaților, cere deputaților să includă în proiectul de lege un paragraf care să le ofere o salarizare superioară acestor angajați, echivalentă cu 82% din salariul medicilor de Medicină de laborator și Microbiologie medicală.

Reprezentanții OBBCSSR susțin, în amendament, că funcțiile lor și cele ale medicilor ar avea „atribuții legale identice: sunt responsabili de analiză, validează, parafează și semnează rezultatele analizelor medicale ale pacienților, au dreptul de a fi șefi de laborator, de a face gărzi, de a primi un punctaj apropiat de la CNAS și așa mai departe" și cer „la muncă egală, salarii egale”.

De ce nu poate fi egalitate

Total greșit, spun medicii specializați în Medicină de laborator și Mibrobiologie medicală, care, la rândul lor, au transmis un memoriu conducerilor din Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Colegiului Medicilor din România și a celui din București, nemulțumiți că există „intenția de a acorda punctaj egal pentru biologi, chimiști și biochimiști cu punctajul medicilor cu specialitatea Medicină de Laborator și Microbiologie medicală". În memoriu, aceștia subliniază motivele pentru care echivalarea nu este posibilă!

Primul argument pe are medicii îl aduc este legat de structura studiilor pe care trebuie să le facă biologii, chimiștii și biolchimiști, pe de-o parte, și medicii din cele două specialități, pe de alta, dar și de resposabilitățile pe care le au, care sunt total diferite, nu similare.

Cât și ce studiază unii și ceilalți

„Studiile universitare ale biologilor, chimiștilor, biochimiștilor, nu sunt studii medicale; este vorba de Facultate cu durata de 3 ani și un master de 2 ani efectuate la Universitate, la Facultatea de Biologie, Chimie sau la Institutul Politehnic. Domeniile de pregătire ale acestor categorii de personal nu acoperă aceleași arii curriculare, nu se referă la medicină umană și au o durată mult mai redusă față de studiile prin Facultatea de medicină și rezidentiatul în specialitate pe care le fac medicii de Medicină de laborator și de Microbiologie Medicală. Biologii, chimiștii, biochimiștii care lucrează în laboratorul de analize medicale, sunt tehnicieni cu studii superioare, pregătirea lor de bază nu este medicală și nici asimilabilă acesteia", se arată în memoriul doctorilor.

Ca să ajungă medici cu aceste două specializări, un român trebuie să facă cel puțin 10 ani de studii superioare și să dea numeroase examene de specialitate.

„Medicul specialist de Medicină de laborator și de Microbiologie medicală, după încheierea cu licență a studiilor Facultății de medicină de 6 ani, poate intră în pregătirea de specialitate prin concurs național de rezidențiat, urmat de pregătire cu durata de 4 ani. Parcurgerea tuturor etapelor teoretice și practice îi conferă dreptul de susținere a examenului de medic specialist. Curriculum de Medicină de laborator și cel de Microbiologie Medicală răspund cerințelor Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS) privind pregătirea profesională. După promovarea examenului de specialitate, medicii de Medicină de laborator și de Microbiologie medicală au cunoștințe medicale solide și dreptul de interpretare și consiliere asupra semnificației clinice medicale a rezultatelor paraclinice, precum și integrarea rezultatelor de laborator, ca parte a unui diagnostic pentru boli netransmisibile și transmisibile; consultul interdisciplinar cu medicii clinicieni face parte din atribuțiile curente de serviciu ale medicilor de Medicină de laborator și de Microbiologie medicală", precizează documentul.

Atribuții și responsabilități total diferite

Dincolo de dreptul, de a-și pune parafa pe niște analize, medicii din cele două specializări au mult mai multe atribuții, toate cu responsabilitate mare față de viața pacientului.

„Medicii de Medicină de laborator și de Microbiologie medicală, prin pregătirea lor, pot să recomande efectuarea de investigații suplimentare, să comunice semnificația clinică a aspectului unui frotiu de sânge, al unui examen citologic al măduvei osoase, a rezultatului unui diagnostic microbiologic, să aprecieze valoarea medicală a acestora. Emergența rezistenței la antibiotice și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, fac din medicii de Medicină de laborator și de Microbiologie medicală parte integrantă din echipa multidisciplinară din spitale, alături de medicul epidemiolog și clinicianul responsabil de prescrierea antibioticelor", arată memoriul.

Domenii diferite, specializări diferite

Spre deosebire de medici, însă, biologii, chimiștii, biochimiștii care lucrează în laboratoarele de analize medicale umane se specializează, practic, la locul de muncă, nu au studii medicale și nu au vreun contact direct cu pacienții.

Ei „ajung în laboratorele medicale de stat prin examen dat în unitatea sanitară pentru ocuparea unui post, iar comisia de examinare este constituită din biologi, chimiști, fără medic. În laboratoarele private de analize medicale ocuparea posturilor se face pe baza diplomei de licență, de obicei pe bază de interviu. După 4 ani de vechime într-un laborator de analize medicale și experiență la locul de muncă, biologii, chimiștii, și biochimiștii susțin un examen prin care sunt declarați „biologi / biochimiști / chimiști medicali specialiști". Activitatea desfășurată în laboratorul de analize medicale nu îi poate transformă în specialiști în Medicină de laborator sau în Microbiologie medicală, așa cum în mod greșit se interpretează prin OBBCSSR”, continuă argumentația medicilor.

Or, făcând practică la locul de muncă, biologii, biochimiștii și chimiști nu pot „să își însușească (...) toate cunoștințele medicale specifice dobândite de un medic în facultatea de medicină și ulterior în cadrul rezidențiatului în specialitate".

„Există o confuzie între atribuțiile de a lucra pe un analizor / echipament de laborator, (ceea ce implică strict cunoștințele de operare și de interpretare a rezultatelor controalelor de calitate – adesea sub supravegherea medicului specialist în Medicină de laborator sau de Microbiologie medicală), cu dreptul de a valida și interpreta clinic rezultatele obținute și de a lucra în echipe medicale multidisciplinare", arată reprezentanții medicilor în documentul citat.

Nu toate meseriile se „fură”, ca-n proverb

Echivalarea unei „specializări" la locul de muncă cu experiența profesională acumulată după ani de studii și practică medicală cu pacienții nu e normală, arată medicii, iar „în aceste condiții calitatea actului medical și siguranță pacientului sunt afectate și pun probleme serioase privind recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul medical".

De asemenea, anormal este și faptul că biologii, biochimiștii și chimiști se prevalează de dreptul de a avea parafă și de faptul că semnează analizele ca și cum asta ar înlocui expertiza medicilor, semnalează reprezentanții acestora din urmă.

Parafa și postul de șef

„Parafa pe care o aplică biologii, biochimiștii sau chimiștii pe rezultatele analizelor medicale reprezintă doar confirmarea faptului că investigațiile au fost executate de persoană respectivă, dar buletinul de analiză este verificat și validat de către medicul de Medicină de laborator sau de Microbiologie medicală", se explică în memoriu.

Cât privește funcția de șefi la laboratoare de analize, medicii spun că aceasta nu poate fi deținută de biologi, biochimiști sau chimiști, „datorită lipsei de pregătire în domeniul medical. Situațiile excepționale în care îndeplinesc temporar funcția de șef de laborator se referă la situația în care nu există medic specialist de Medicină de laborator sau de Microbiologie medicală încă angajat. Casă de asigurări de sănătate nu încheie contracte de prestare servicii decât cu acele laboratoare care au în organigramă cel puțin un medic în specialitatea Medicină de laborator, Microbiologie medicală sau medic de anatomie patologică pentru laboratoarele de anatomie patologică sau de citologie".

Dreptul de a avea parafă acordat biologilor, biochimiștilor sau chimiștilor nu e corect, atrag atenția medicii. „De altfel am semnalat în repetate rânduri Colegiului Medicilor din România că dreptul de parafă era în exclusivitate un drept aferent profesiei de medic, iar acordarea acestui drept altor categorii profesionale nemedicale o considerăm o încălcare a drepturilor medicilor. Medicul rezident în orice specialitate nu are dreptul de parafă, în timp ce biologii, biochimiștii sau chimiștii din laboratorul de analize medicale pot avea parafă din prima zi de după angajare, (în condițiile în care nu au studii medicale, iar durata pregătirii este inferioară medicului rezident)".

Amendamentul, cale deschisă pentru enormități

Reprezentanții medicilor atrag atenția că dacă deputații vor vota amendamentul depus de OBBCSSR, atunci mai multe categorii profesionale vor fi egalate.

„Intenția de a acorda punctaj egal pentru biologi, chimiști și biochimiști cu punctajul medicilor cu specialitatea Medicină de Laborator și Microbiologie medicală, în evaluarea de către CNAS a laboratoarelor de analize medicale, este nefondată (pentru motivele mai sus menționate) și deschide calea unor echivalări aberante ale calificărilor profesionale medicale (de exemplu echivalarea și cu alte specialități: fizicieni cu medic radiolog / radioterapeut, psiholog cu psihiatru / neurolog)".
Or asta, spun medicii, asta va duce la deprofesionalizarea laboratoarelor, care vor putea avea contract cu CNAS fără să aibă de fapt angajați experții care să interpreteze analizele realizate.

„Urmarea firească a acestor drepturi acordate progresiv unor cadre fără pregătire medicală și fără specializare, va fi încheierea contracului cu CAS fără prezența unui medic cu specialitatea de Medicină de laborator sau Microbiologie Medicală".

Memoriul care reclamă „respectarea dreptului de a practică medicină umană conform pregătirii profesionale" și vitarea încălcării „recunoașterii profesiunii de medic"., este semnat de Prof. Dr. Alexandru Rafila, Președintele Comisiei de Microbiologie Medicală a Ministerului Sănătății și a Colegiului Medicilor din România; Conf. dr. Anda Băicuș, Președintele Comisiei de Medicină de Laborator a Ministerului Sănătății; Dr. Mariana Pațiu Președintele Comisiei de Medicină de Laborator a Colegiului Medicilor din România și Dr. Mihaela Pârvulescu, Vicepreședintele Comisiei de Medicină de Laborator a Colegiului Medicilor din România.

Problema e, de fapt, salarizarea

În replică la memoriu, reprezentanți ai Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor au compus o petiție online pentru care strâng semnături, clamând că „există o distanță uriașă nejustificată între salariile biologilor și chimiștilor și medicii de laborator”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.