Mâncatul emoțional este unul dintre modurile în care încercăm să facem față unor emoții, unor stări mult prea puternice cu care ne confruntăm. Mâncăm atunci când suntem supărați, dar mâncăm și atunci când suntem foarte fericiți, considerând că felia de tort de este recompensă pentru o ”notă” bună sau ne alină durerea.

Dacă se întâmplă ocazional, nu ar trebui să fie o problemă, însă când mâncatul emoțional și impulsiv are loc zi de zi deja putem considera că este o problemă reală și se intră într-un cerc vicios, al vinei și rușinii, din care cu greu mai putem ieși fără o mână de ajutor.

Mâncatul emoțional, cauze

Aproape orice poate deveni un factor declanșator pentru mâncatul emoțional. Factorii exteriori includ:

- un serviciu stresant

- probleme financiare

- probleme de sănătate

- probleme legate de relația de cuplu, notează Healthline.

De altfel, persoanele care au urmat anumite diete restrictive se pot confrunta cu mâncatul emoțional. Alte cauze, de data aceasta, interne care pot duce la mâncatul emoțional includ:

- lipsa de conștientizare introspectivă (realizarea a ceea ce simți)

- alexitimie (lipsa capacității de a înțelege, procesa sau descrie emoțiile)

- dereglarea emoțiilor (incapacitatea de a gestiona emoțiile)

- inversarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (HPA) a stresului (răspuns subactiv al cortizolului la stres), mai arată sursa menționată.

Vezi și: Căpșunile, beneficii surprinzătoare. Sistemul imunitar și cel neuronal, printre cele vizate de aportul de vitamine

Cori Grămescu, sfaturi pentru a scăpa de mâncatul emoțional

Cori Grămescu, nutriționist și antrenor de fitness, a explicat în șapte activități de weekend care ne pot ajuta să reducem mâncatul emoțional, într-un mod simplu și plăcut.

”1. Mergi la cumpărături pentru toată săptămâna următoare (cu listă de cumpărături) și gătește măcar legumele pentru următoarele 3-4 zile.

Fă-ți lista de cumpărături când te simți odihnită, după masă, pe categorii de produse - legume, fructe, pește, ouă, carne, lactate și cumpără cât mai multe produse neprocesate.

Gătește pentru următoarele zile ca să salvezi timp și efort în timpul săptămânii.

2. Fă mișcare în aer liber cu toată familia. Trasee de bicicletă, plimbări în pădure sau trasee pe munte, toate te ajută să crești nivelul de activitate fizică în mod sănătos.

Stai departe de parcuri, unde sunt la tot pasul gherete cu dulciuri și mâncare de proastă calitate. Țintește pentru 2-3 ore de mișcare în natură în fiecare weekend pentru toată familia.

3. Fă ordine, pregătește-ți hainele pentru săptămâna următoare. Organizarea și ordinea te scutesc de timp pierdut și lipsa de concentrare.

Duminica e cea mai bună zi pentru spălat și pregătit ținutele pentru următoarea săptămână, pentru că în felul asta îți antrenezi mintea să perceapă că e în control și că e pregătită de acțiune.

Tot duminica e bine să îți faci un mic plan de acțiune cu ce ai de făcut în zilele următoare, să notezi ce îți propui să realizezi și să îți faci agenda.

Ca recomandare personală, nu-ți seta mai mult de 2-3 obiective noi pentru fiecare săptămână, e mai bine sa începi cu ce poți realiza și să construiești de acolo un plan mai elaborat.

4. Organizează activități drăguțe în cuplu. De prea multe ori ne lăsăm târâți în rutina zilnică și uităm sa acordăm atenție relației de cuplu, locul din care în mod ideal ar trebui să ne luăm și să oferim validare, atenție, senzualitate, seducție și plăcere fizică.

Fă o prioritate din relația de cuplu, organizează momente drăgălașe și sexy pentru a întreține energia și plăcerea în acest domeniu.

O viață sexuală satisfăcătoare și împlinită, bazată pe intimitate și conexiune autentică este fundamentală pentru buna funcționare a corpului și a minții.

5. Păstrează timp pentru a sta în liniște, pentru a te reconecta cu tine și a explora ceea ce simți. Fie că ții un jurnal, fie că practici sesiuni de respirație sau relaxare ghidată ori meditezi, fă un obicei din a sta periodic în liniște, simțindu-ți emoțiile și modul în care corpul răspunde la ele.

6. Dormi, relaxează-te, onorează-ti corpul – folosește zilele mai lejere de weekend pentru a te odihni și pentru a avea grijă de tine. Încarcă-ți bateriile pentru următoarea săptămână și creează spații de liniște în mintea ta.

Petrece timp de calitate cu prieteni și oameni care îți sunt dragi. Avem nevoie de conexiune autentică, de contact fizic cu oamenii pe care îi iubim.

7. Fă-ți timp să stați împreună, să vorbiți sau să faceți activități împreună, departe de telefoane și medii care vă distrag atenția - malluri, restaurante aglomerate, locuri cu foarte multă agitație.

Mintea umană are nevoie de intimitate și conexiune apropiată, iar acestea au nevoie de liniște și spații care nu ne supra-stimulează senzorial ca să poată să se înfiripe”, a scris Cori Grămescu pe contul său de Facebook.

De ce alegem mâncarea

Este știut faptul că mâncarea înseamnă eliberarea de dopamină, un neurotransmițător care ajută la reglarea multor funcții din organism.

Nivelul scăzut de dopamină poate duce la pierderea interesului pentru un anumit lucru scop, în vreme ce nivelul scăzut de serotonină, celălalt ”hormon al fericirii”,  crește riscul de depresie.

Nivelul de dopamină poate fi crescut cu ajutorul medicamentelor, de tipul celor antidepresive, dar și cu o dietă echilibrată, bogată în vitamine, minerale, dar și în triptofan, o proteină ce produce atât dopamină, cât și serotonină.

Alimentele bogate în triptofan sunt:

- migdalele

- carnea de pui

- ouă

- spanac.

De asemenea, dopamina poate fi crescută cu ajutorul:

- exercițiilor

- meditației

- somn suficient

- practicarea de activități care vă fac plăcere, arată Medical News Today.

”Mâncatul impulsiv sau mâncatul emoțional are adeseori 3 rădăcini - una este cea alimentară, în care din păcate neglijăm reguli de bază de igienă alimentară.

A doua este oboseala acumulată și un program inconstant și imprevizibil care ne activează răspunsul fight-or-flight.

A treia este lipsa unor relații profunde, satisfăcătoare și din care să ne luăm energia.

Toate aceste rădăcini ale răului pot fi tăiate prin prezență, atenție și blândețe, dar și prin asumarea conștientă a responsabilității propriei bunăstări emoționale.

De prea multe ori pierdem timp și energie așteptând să facă ceilalți primul pas, din orgoliu, din frica de a fi respinși sau din teama de a eșua”, a concluzionat Cori Grămescu. 

Vezi și: Terapia prin muzică, recomandată la orice vârstă. Este sprijin în depresie și anxietate, dar și în tulburările mintale. Psiholog: Pentru fiecare dintre noi muzica devine o terapie

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.