Trei ani autoritățile din România l-au amânat de la o lună la alta pe Ionuț Anghel, un tânăr din Focșani care avea nevoie vitală de un transplant de plămâni.

Nu putea fi operat în țară, pentru că diagnosticul lui era cumplit și foarte dificil de abordat. O înșiruire de boli care i-au distrus plămânii, care mai funcționau doar la 15% din capacitate: Bronsectazii Bilaterale Supurative BPOC (bronșiolită cronică) stadiul IV GOLD clasă de risc D (ultimul stadiu) Insuficiență Respiratorie Cronică Hipercapnică Manifestată Hipogamaglobulinemie Severă-Agamaglobulinimie X-Linkata (Boală Bruton) Pan-Sinuzită Cronică Bilaterală cu Rinită Cronică Hipertrofica Otită Cronică Bilaterală Suspiciune Diskinezie Ciliară Primară.

Sute de oameni au ieșit în stradă, în octombrie, la București și Focșani, dar și în alte orașe, cerând autorităților să găsească o soluție pentru Ionuț. Acum, e prea târziu. 

Cu o zi înainte să moară, Ionuț Anghel a postat un mesaj sfâșietor pe pagina sa de Facebook. Îl redăm în totalitate: 

„15 noiembrie la 16:59  • 

Ce tara ... 

Traim intr-o tara in care daca o singura persoana are o boala ce are nevoie de tratament sau transplant (in cazul meu), in afara tarii, nu reuseste mare lucru... Se loveste de tot ce tine SISTEM MEDICAL ROMANESC si de toate prostiile birocratice (care in afara se rezolva imediat, la noi dureaza cu saptamanile) si de oamenii din sistem care fug de responsabilitate ... 

Eu ma lupt pentru fiecare zi si noapte de noapte in speranta ca va exista si un "maine" si am afirmat asta in mai multe randuri insa "cei de sus" au dat din cap in sens afirmativ ca am nevoie de ajutor si cam atat ... nimic concret! 

Cand vad ce-mi spun cei care s-au tratat in afara, ca acolo se poarta cu tine ca si cum ai fi de-al lor... Doar cand auzi ,,ca si cu un OM” ... de-al lor sau nu, pentru mine nu a mai contat. Deci se pune pretul pe Viata, te ajuta, nu te lasa sa ajungi in ultima faza ca sa-ti mute, mai apoi, un dosar de colo-colo. 

A trebuit sa se intample iar o tragedie ca cea de la Piatra Neamt, ca sa se vada ca nu se misca mare lucru? 

Am observat cat de operativi au fost in cazul medicului erou care a fost mutat in Belgia. Jos palaria. Deci se poate ca sa fim si operativi in timp util ... Se poate daca se vrea! Pentru restul bolnavilor care au nevoie, in cazul meu, de tratamente sau transplant in afara, de ce nu se reuseste nimic? De ce nu putem fi meru la fel de operativi si sa punem accent pe VIATA?

E nevoie sa „disparem” ca sa punem capat problemei si sa nu mai stresam pe nimeni?

Incet incet, o sa ramanem si fara bani de medicamente si terapii ... si atunci ... Dumnezeu cu mila ...

Sper ca cei cu putere de decizie sa realizeze ca noi murim, la propriu, pe zi ce trece, chiar daca nimeni nu intelege asta ...

De ce e nevoie de astfel de tragedii ca sa se traga mereu cate un semnal de alarma in acest Sistem? De cate semnale de alarma e nevoie. Deja incepem sa le numaram la doua maini ...” a scris Ionuț Anghel.