Insomnia este o tulburare frecventă a somnului care afectează milioane de oameni la nivel global. Deși multe persoane se confruntă ocazional cu nopți în care nu pot dormi, pentru altele, insomnia devine o problemă cronică, afectând semnificativ calitatea vieții.

Stresul și anxietatea sunt considerate unele dintre cele mai frecvente cauze ale insomniei. Un studiu realizat de Asociația Americană de Psihologie a arătat că nivelurile ridicate de stres afectează direct capacitatea de a adormi și de a menține un somn profund. Când corpul percepe stresul, acesta eliberează cortizol, un hormon care activează răspunsul de "luptă sau fugi". Acest mecanism te menține în alertă și împiedică relaxarea necesară pentru un somn de calitate, perturbând fazele profunde ale somnului (REM).

Vezi și: Ce înseamnă somnul REM și ce rol are în dezvoltarea creierului. De ce e bine să ai un semn REM de 90 - 120 de minute

Dezechilibrele hormonale pot fi un alt factor de apariție a insomniei. Fluctuațiile hormonale pot contribui la problemele de somn. Aceasta include dezechilibrele hormonilor tiroidieni, dar și fluctuațiile hormonale care apar în timpul menopauzei sau al ciclului menstrual. Hormonul melatonină, care reglează ciclul somn-veghe, poate fi perturbat, ducând la  dificultăți de adormire. Studiile arată că nielurile scăzute de melatonină sunt frecvent întâlnite la persoanele cu insomnie cronică.

Mai mult, utilizarea ecranelor electronice înainte de culcare poate inhiba producția de melatonină, afectând ritmul circadian. Lumina albastră emisă de telefoane, tablete și televizoare poate păcăli creierul să creadă că este încă zi, împiedicând apariția somnului. Un studiu publicat în ”Journal of Clinical Sleep Medicine” a arătat că utilizarea dispozitivelor care emit lumină albastră cu o oră înainte de culcare reduce semnificativ calitatea somnului.

De asemenea, cafeina și alt substanțe stimulante, cum ar fi băuturile energizante, pot împiedica adormirea, chiar și dacă sunt consumate cu șase ore înainte de culcare. Cafeina blochează receptorii de adenozină, o substanță chimică din creier care favorizează somnul, ceea ce te poate menține treaz mai mult timp. De asemenea, alcoolul, deși poate induce somnolența inițială, afectează calitatea somnului profund, provocând treziri frecvente pe parcursul nopții.

Anumite tulburări specifice de somn, cum ar fi apneea obstructivă sau sindromul picioarelor neliniștite, pot contribui la insomnie. Apneea în somn, caracterizată prin pauze respiratorii în timpul somnului, duce la treziri frecvente și fragmentarea somnului. Potrivit unui studiu publicat de American Academy of Sleep Medicine, persoanele cu apnee în somn au un risc mai mare se a suferi de insomnie cronică.

De asemenea, modificările ritmului circadian, cum ar fi cele cauzate de munca în ture sau schimbările de fus orar, pot duce la insomnie. Ceasul biologic intern, care reglează ciclul somn-veghe, poate fi perturbat, făcând dificilă adormirea la orele obișnuite. Studiile au arătat că persoanele cu dezechilibre cronice ale ritmului circadian au mai multe probleme de somn.

Tulburările de sănătate mintală pot fi adevărate probleme în ceea ce privește insomnia. Problemele de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea, sunt strâns legate de insomnie. De exemplu, peste 80% dintre persoanele cu depresie majoră se confruntă și cu probleme de somn, conform unui studiu publicat în ”Journal of Psychiatric Research”. În plus, tulburarea bipolară este caracterizată de episoade maniacale care pot include insomnie severă.

Alimentația nepotrivită înainte de culcare poate afecta somnul și poate duce la insomnie. Consumul unor mese copioase, bogate în grăsimi sau proteine, cu puțin timp înainte de culcare poate afecta digestia și poate provoca disconfort, împiedicând adormirea. Un studiu din revista ”Nutrients” sugerează că persoanele care consumă mese grele seara au un risc mai mare de a experimenta insomnie.

Insomnia poate avea numeroase cauze, de la stres și dezechilibre hormonale, la obiceiuri de viață nesănătoase și tulburări de sănătate mintală. Identificarea factorilor declanșatori și adoptarea unor măsuri preventive, cum ar fi evitarea cafeinei seara și respectarea unui program de somn regulat, poate ajuta la reducerea insomniei. În cazurile persistente, este recomandată consultarea unui specialist pentru un diagnostic și tratament adecvat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.