Boala ficatului gras non-alcoolic este una dintre afecțiunile ficatului și poate avea impact asupra unei părți importante din populația globului, având ca principală cauză consumul excesiv de grăsimi și dulciuri, putând fi asociat cu sedentarismul, obezitatea și diabetul zaharat.

Ficatul este cel mai complex organ din corpul uman, având peste 500 de funcții, și fără care omul nu ar putea trăi.

Cele mai importante funcții ale ficatului includ:

- funcția de procesare și de stocare a glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor și mineralelor

- sintetizarea și secreția bilei

- sintetizarea glucozei din acidul lactic și metabolizarea produșilor de degradare a globulelor roșii

- transformarea substanțelor toxice în produși netoxici, care sunt eliminați prin bilă, precum și metabolizarea alcoolului

- sprijin pentru sistemul imunitar

- metabolizarea și depunerea fierului, precum și metabolismul colesterolului.

Vezi și: Plantele care cresc imunitatea. Una dintre ele, considerată antibiotic natural: Trei picături, de trei ori pe zi

Având în vedere funcțiile importante pe care le are pentru organism, de sănătatea ficatului depinde starea generală de sănătate a populației.

Afecțiunile hepatice pot avea printre cauze:

- infecțiile - hepatita A, hepatita B și hepatita C

- probleme ale sistemului imunitar - hepatita autoimună, ciroza biliară primară, colagenita screlozantă primară

- genetice - hemocromatoza ereditară, oxalaza, boala Wilson, deficitul de Alfa 1 Antitripsina

- cancere - de ficat, biliar, adenom hepatic

- abuzul cronic de alcool și grăsimile care se acumulează în ficat (boli hepatice grase non-alcoolice), arată WebMD.

Boala ficatului gras non-alcoolic, factori de risc

Potrivit dr. Teodor Bădescu, boala ficatului gras non-alcoolic a crescut în incidență în ultimii ani și ”afectează în principal grupa tânără de vârstă, între 30 și 35 de ani, iar profilul tipic este un pacient sedentar, cu o profesie sedentară, supraponderal sau chiar obez și care are asociate și alte manifestări ale sindromului metabolic, valori mai mari ale tensiunii, glicemie modificată. 

Foto: Freepik @avistock

Pe lângă acești pacienți, trebuie menționați și alți pacienți, cu o pondere mai mică, pacienți slabi, normo-ponderali, a căror supraveghere necesită o atenție deosebită”, a declarat dr. Teodor Bădescu, medic primar gastroenterolog, la Digi 24.

Vezi și: Sorbat de potasiu (E202): ce înseamnă când îl vezi pe etichetă și ce reacții adverse are. E prezent atât în alimente, cât și în creme și șampoane

Boala ficatului gras non-alcoolic, simptome

În general boala ficatului gras non-alcoolic (steatoză hepatică non-alcoolică) nu dă semne sau simptome, însă când acestea apar pot include:

- mărirea ficatului (hepatomegalie)

- oboseala

- durere în cadranul drept al abdomenului superior.

Posibile semne și simptomele ale bolii hepatice non-alcoolice și ale cirozei includ:

- acumularea de lichid în cavitatea abdominală (ascita)

- vase de sânge mărite vizibile la nivelul pielii

- creșterea în dimensiune a sânilor la bărbați

- mărirea în dimensiune a splinei (splenomegalie)

- înroșirea palmelor

- îngălbenirea mucoaselor ochilor și a pielii (icter).

Vezi și: Ieșirea în aer liber, efecte surprinzătoare. Reduce medicația pentru insomnie și anxietate

Boala ficatului non-alcoolic, diagnostic

În ceea ce privește diagnosticarea, medicul afirmă că este necesar ca anual să fie făcute o serie de analize, atât de sânge, cât și imagistice.

”Dacă la aceste analize, apare ecografic această steatoză hepatică și asociat ei niște modificări la nivelul probelor hepatice, pacientul trebuie să se prezinte medicului specialist, gastroenterolog.

Acesta, în primul rând, va încadra afecțiunea, va elimina din calcul hepatitele cronice, va elimina din diagnostic hepatitele autoimune si alte boli de acest gen, după care va căuta să încadreze cât mai corect această afecțiune.

În acest sens vor face o serie și de alte investigații, testul Fibromax, care este ca o radiografie a funcției hepatice, arătând în acest test nivelul de evolutivitate, nivelul fibrozei, nivelul de inflamație din ficat și nivelul steatozei hepatice.

Bine-înțeles, investigațiile pot continua, se poate ajunge chiar și la investigații ultraperformante - RMN, consulturi  interdisciplinare - cardiolog, diabet, boli de nutriție”, a mai spus medicul.

Boala ficatului non-alcoolic, tratament

În ceea ce privește tratamentul steatozei hepatice non-alcoolice, medicul afirmă că ”din păcate, până în acest moment, nu s-a descoperit un tratament-minune sau o pastilă care să stopeze evoluția acestei boli sau să o vindece.

De aceea, în cazul pacienților supraponderali și cei care au apanajul sindromului metabolic, vele mai eficiente sunt schimbarea stilului de viață, în primul rând pierderea kilogramelor și nu trebuie o pierdere bruscă, ci una graduală, lunară, câte 3-4 kilograme, trebuie să elimine din dietă dulciurile, făinoasele, pâinea, alcoolul, bine-înțeles, și exercițiul fizic care trebuie să făcut zilnic, nu o dată sau de două ori pe săptămână și nu la intensitate foarte mare”, a mai spus medicul.

Legat de medicație, gastroenterologul afirmă că medicamentele sunt aceleași cu cele care susțin funcția hepatică, ”în frunte cu bătrâna silimarină, dar și celelalte medicamente, antioxidanți”, a adăugat dr. Bădescu.

Vezi și: Ce se întâmplă când filmul vieții ți se derulează prin fața ochilor. Totul se întâmplă într-o secundă. Cum te schimbă o experiență traumatizantă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.