Fasole cu ciolan: două boli grave pe care le poți face când o mănânci. Cum se prepară, de fapt. Anca Ioniță: Nu recomand această combinaţie

fasole cu ciolan - FOTO: Captură YouTube@Elena Cuisine
EXCLUSIV
Preparatul nelipsit de pe mesele românilor de Ziua Națională este fasolea cu ciolan. Numai că, potrivit medicilor nutriționiști, nu este o combinație sănătoasă. Acest preparat îndrăgit de români poate provoca o boală gravă.

Fasolea cu ciolan este un preparat tradițional românesc, foarte apreciat și des întâlnit în bucătăria românească. Este o alegere populară în zilele de sărbătoare, inclusiv de Ziua Națională a României. 

Fasolea cu ciolan, combinație nesănătoasă

Combinația dintre fasole și ciolan nu este una recomandată de medicii nutriționiști. Anumite elemente le fac să fie nocive pentru ficat, dar și pentru inimă. Dr. Anca Ioniță, medic nutriționist, a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL, la ce să fim atenți când mâncăm fasole cu ciolan. 

”Combinaţia fasole cu ciolan nu este cea mai sănătoasă, dimpotrivă. Aceasta reprezintă combinarea grăsimilor săturate (cele nesănătoase) din ciolan cu carbohidratul din fasole, care pot determina pe termen lung formarea plăcii de aterom pe artere sau formarea steatozei hepatice.

Nu recomand această combinaţie, însă fiind un preparat iubit pe mesele românilor de Ziua Naţională, să fie în cantităţi mici şi preparată corespunzător.

Recomandarea pentru cantitate, nu mai mult de 100 de grame de carne slabă de pe ciolan alături de 200 de grame de fasole. Acestea reprezintă aproximativ 400-500 de kcal. Porţiile clasice din restaurante cu ciolanul întreg pot depăşi 1500 kcal”, a explicat dr. medic nutriționist, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.

Cum să prepari fasolea cu ciolan

Medicul nutriționist ne-a împărtățit secretul pentru a prepara o variantă sănătoasă a fasolei cu ciolan. 

”Înainte de preparare recomand să lăsaţi fasolea la înmuiat în apă timp de 24 de ore pentru o digestive optimă. La preparare, nu căliţi ceapă în ulei, ci poate fi înăbuşită în apă. Lăsaţi şi ciolanul la desărat în apă pentru minim 2h înainte de preparare. 

Dacă acest preparat s-a aflat pe masa noastră, recomand după masa o plimbare de minim 30 de minute”, a mai explicat dr. Anca Ioniță, în exclusivitate pentru MEDICAL. 

Steatoza hepatică - FOTO: Freepik@New Africa

Steatoza hepatică, cum se manifestă

Steatoza hepatică este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice (hepatocite). Aceasta este cunoscută și sub denumirea de ficat gras. Grăsimea se acumulează sub formă de trigliceride în celulele hepatice și poate afecta funcționarea normală a ficatului.

Steatoza hepatică, două tipuri

Există două tipuri principale de steatoză hepatică:

Steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD): Acest tip de steatoză hepatică apare la persoanele care nu consumă cantități semnificative de alcool. Este asociată cu factori precum obezitatea, diabetul zaharat, rezistența la insulină și niveluri ridicate de grăsimi în sânge.

NAFLD poate progresa în afecțiuni mai grave, cum ar fi steatohepatita non-alcoolică (NASH), care implică inflamație și leziuni hepatice.

Steatoza hepatică alcoolică (ASH): Acest tip de steatoză hepatică este cauzat de consumul excesiv de alcool. Consumul excesiv de alcool poate determina acumularea de grăsime în ficat, ceea ce poate duce la inflamație, leziuni hepatice și, în cazuri severe, ciroză hepatică.

Steatoza hepatică, simptome și diagnostic

Steatoza hepatică poate fi asimptomatică în stadiile incipiente, dar în cazurile severe sau în evoluția către afecțiuni mai grave, pot apărea simptome precum oboseală, durere în partea superioară a abdomenului sau pierdere în greutate inexplicabilă.

Diagnosticul steatozei hepatice implică adesea teste de sânge pentru a evalua funcția hepatică, imagistică medicală (cum ar fi ecografia hepatică) și, uneori, biopsie hepatică pentru a evalua gradul de leziune și inflamație, potrivit BMJ.

Ce sunt plăcile de aterom pe artere

Ateroscleroza - FOTO: Freepik@Phonlamaistudio

Plăcile de aterom reprezintă acumulări de grăsimi, colesterol, celule inflamatorii, fibrină și alte substanțe care se acumulează pe pereții arterelor, formând o masă sau o placă. Acestea sunt un element central în procesul numit ateroscleroză.

Ateroscleroza este o boală arterială în care plăcile de aterom se formează în interiorul arterelor, îngustând treptat lumenul arterial și afectând fluxul normal de sânge. Aceste plăci pot deveni rigide și fragile, sau pot să se spargă, determinând formarea de cheaguri de sânge. Ateroscleroza este o cauză majoră a bolilor de inimă, atacurilor de cord, accidentelor vasculare cerebrale și altor probleme vasculare, potrivit Cleveland Clinic.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel