Cercetătorii au aflat de-a lungul anilor că diferitele populații de bacterii care locuiesc în intestin au efecte semnificative asupra funcțiilor organismului, inclusiv asupra sistemului imunitar. Populațiile de bacterii intestinale sunt uneori numite "comensale" și trăiesc sub un anumit echilibru funcțional. Însă atunci când acest echilibru este întrerupt - de exemplu, din cauza bolii sau a medicamentelor – apare disbioza intestinală, care este asociată cu o serie de patologii și chiar cu o durată de viață scăzută.

Igor Iatsenko, cercetător la laboratorul lui Bruno Lemaitre de la Institutul Global al Sănătății al EPFL, a descoperit un mecanism prin care problemele sistemului imunitar pot provoca disbioză. Echipa sa a folosit Drosophila melanogaster, care este adesea utilizat pentru a studia biologia bacteriilor intestinale.

Pentru că au vrut să exploreze interacțiunea dintre bacteriile intestinale și sistemul imunitar, cercetătorii s-au concentrat asupra unei proteine receptor numită peptidoglican de recunoaștere a proteinei SD (PGRP-SD). Această proteină detectează agenți patogeni străini și transformă sistemul imunitar al muștelor împotriva lor.

În studiul lor, oamenii de știință au oprit gena pentru PGRP-SD, creând astfel muște cu sisteme imunitare perturbate. Muștele mutante s-au dovedit a avea o durată de viață mai scurtă decât cele normale, iar atunci când cercetătorii le-au examinat, au descoperit că au avut și un număr anormal de mare de bacterii intestinale Lactobacillus plantarum.

Oamenii de știință au descoperit că bacteriile au produs o cantitate excesivă de acid lactic. Aceasta, la rândul său, a declanșat generarea de specii reactive de oxigen, care provoacă leziuni celulelor și contribuie la îmbătrânirea țesuturilor. În schimb, atunci când oamenii de știință au crescut producția de PGRP-SD, au descoperit că a împiedicat disbioza și chiar a extins durata de viață a muștelor.

"Aici, avem o interacțiune metabolică între bacteriile comensale și gazdă. Acidul lactic, un metabolit produs de bacteria Lactobacillus plantarum, este încorporat și prelucrat în intestin, cu efectul secundar de a produce specii reactive de oxigen care promovează leziuni epiteliale. Studiul nostru identifică un membru specific al microbiotei și metabolitul său care poate influența îmbătrânirea în organismul gazdă", a declarat Igor Iatsenko, potrivit Medicalxpress.com.

Cercetătorii speculează că mecanisme similare au loc în intestinul mamiferelor. O înțelegere mai bună a interacțiunii a mecanismului este necesară în scopul dezvoltării strategiilor împotriva patologiilor legate de vârstă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.