Vezi și: Poluarea și fumatul, lucrurile care ne îmbătrânesc prematur. Conf. univ. dr. Radu Crișan Dabija: Risc major. Deteriorează ADN-ul

Pandemia a pus la încercare multe aspecte ale vieții noastre, iar revenirea la interacțiunea față în față a fost așteptată cu nerăbdare de mulți. Potrivit cercetărilor japoneze, apartenența la o comunitate nu doar că îmbunătățește calitatea vieții, dar poate chiar prelungi durata acesteia.

În acest context, Flaviana Rotaru, președinte al Clusterului Sănătate și Bioeconomie "RoHealth", subliniază importanța interacțiunii umane pentru bunăstare, chiar și în mediul virtual, dar atrage atenția că nimic nu poate înlocui complet întâlnirile directe între oameni.

"Cred că toată lumea aștepta să treacă pandemia ca să se vadă om cu om și dacă ar fi să credem ceea ce spun cercetătorii japonezi, că ceea ce ne prelungește viața este apartenența la o comunitate. Oricâte platforme, instrumente digitale am realiza, întâlnirea om cu om este vitală pentru ca noi să ne simțim bine.

Faptul că interacționăm unii cu ceilalți este important, chiar și în mediul virtual. Aparteneța la o comunitate este vitală. Oricâte instrumente digitale am folosi, având în vedere numărul de medici în scădere în această țară, nu putem avea un anumit număr de programări zilnice.

Dacă ar fi să numere cineva câți pacienți vin la un medic într-un spital, mai bine să nu știm. La un moment dat lucrurile acestea se vor regla pentru că această digitalizare vine și pune lucrurile în ordine", a explicat Flaviana Rotaru, președinte, Cluster Sănătate și Bioeconomie "RoHealth", în cadrul celei de-a II-a ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.

Poluarea și fumatul, lucrurile care ne îmbătrânesc prematur. Conf. univ. dr. Radu Crișan Dabija: Risc major. Deteriorează ADN-ul

Vârstnici - FOTO: Freepik

Îmbătrânirea și era digitală

Flaviana Rotaru a evidențiat și rolul major al digitalizării în sistemul medical, mai ales în contextul unui număr tot mai mic de medici în România. Ea a menționat că, deși tehnologia ne ajută să gestionăm mai bine programările și îngrijirea pacienților, aceasta nu poate înlocui complet interacțiunea directă dintre pacient și medic.

"Pe de altă parte, se merge foarte mult pe translatarea serviciilor medicale acasă la pacient, adică îngrijire la domiciliu, folosirea de aplicații, de tehnologii, exerciții de kinetoterapie supervizate pe anumite aplicații. Digitalizarea vârstnicilor este ceva ce se întâmplă oricum.

Vezi și: Congresul Național de Îmbătrânire Activă, inițiativă pentru vârstnici. Alexandra Dobre: Statul are resurse limitate și atunci venim noi, organizațiile neguvernamentale să sprijinim și să ajutăm

Este vorba și de modelul de seniori. Modelul de seniori vest-european arată altfel. Este mult mai independent, mai dornic să facă lucruri. Povestea cu "cănuța cu apă" aproape că nu există. Apartenența la comunitate pare să fie cheia. Există firme de turism dedicate seniorilor, există cluburi, există finanțare pentru toate aceste lucruri.

Iubirea este parte din meniul zilnic al unei persoane care vrea să trăiască frumos", a explicat Flaviana Rotaru, președinte, Cluster Sănătate și Bioeconomie "RoHealth", în cadrul celei de-a II-a ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă

Vezi mai multe în VIDEO:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.