Vezi și: Terapiile combinate ar putea încetini progresia tulburărilor cognitive. Terapiile de viitor pentru Alzheimer și demență

Dieta ketogenică, caracterizată printr-un consum scăzut de carbohidrați și un conținut mai ridicat de grăsimi, a fost un subiect de controversă. Criticii susțin că elimină grupuri întregi de alimente, în timp ce susținătorii susțin că beneficiile sale depășesc riscurile.

Dovezile privind alte beneficii potențiale, cum ar fi reducerea inflamației, sunt puține la om. Mecanismele exacte din spatele efectelor dietei ketogenice asupra sănătății sunt încă în curs de explorare.

Despre dieta keto

Dietele keto determină organismul să treacă la un proces diferit de formare a energiei, folosind grăsimile ca sursă principală de combustibil. Ficatul descompune grăsimile, producând cetone, pe care organismul le utilizează pentru energie.

Atunci când cetonele din sânge ating nivelul adecvat, organismul intră într-o stare metabolică numită cetoză. Atunci când se consumă carbohidrați restricționați sau calorii insuficiente, organismul generează corpuri cetonice în loc de glucoză, folosind aceste cetone pentru combustibil.

Dieta keto stresează inițial organismul, declanșând un răspuns de protecție similar exercițiului fizic. Acest lucru reduce inflamația, stresul oxidativ și sensibilitatea în cadrul sistemului nervos, ceea ce poate ajuta la gestionarea durerii cronice.

Cu toate acestea, nu este întotdeauna o stare generatoare de stres, deoarece oamenii au experimentat această stare frecvent atunci când exista mai puțină hrană disponibilă.

Organismul poate începe să genereze cetone chiar și într-o durată relativ scurtă de calorii insuficiente sau carbohidrați restricționați. Dieta ketogenică acționează în mai multe moduri, asupra diferitelor procese celulare și țesuturi din organism, făcând dificilă studierea mecanismului său, dar și puternică.

Foto: Freepik @master1305

Rolul bacteriilor intestinale în reglarea imunității

Un studiu realizat de UCSF a arătat că dieta keto poate crește nivelul compușilor antiinflamatori, ceea ce poate fi benefic pentru persoanele cu afecțiuni precum scleroza multiplă. Această dietă, care limitează consumul de alimente bogate în carbohidrați precum pâinea, pastele, fructele și zahărul, permite consumul nelimitat de grăsimi.

În schimb, organismul descompune grăsimile, producând corpuri cetonice, care furnizează energie pentru celule și pot modifica sistemul imunitar. Studiul a constatat, de asemenea, că șoarecii care au produs mai mult dintr-un anumit corp cetonic, numit β-hidroxibutirat (βHB), au avut o boală mai puțin gravă.

Acest lucru sugerează o nouă modalitate de a trata scleroza multiplă și alte afecțiuni autoimune cu ajutorul suplimentelor.

Studiul, publicat în Cell Reports, a constatat că o dietă bogată în corpuri cetonice poate proteja șoarecii de bolile inflamatorii prin declanșarea producției unui metabolit numit acid indol lactic (ILA) de către bacteria intestinală Lactobacillus murinus.

Acest metabolit blochează activarea celulelor imunitare T helper 17, care sunt implicate în scleroza multiplă și în alte afecțiuni autoimune. Cercetătorii au constatat că, atunci când este secretat de intestin, βHB contracarează activarea imunitară, ceea ce a condus la un studiu pentru a vedea dacă compusul ar putea atenua simptomele sclerozei multiple la șoareci.

Citește și: Teama de a lua decizii: ce o declanșează și cum poți să o controlezi. Ce înseamnă dacă ești indecis

Studiul a constatat că șoarecii care nu au putut produce βHB în intestine au prezentat o inflamație mai severă. Cu toate acestea, atunci când au fost suplimentați cu βHB, starea șoarecilor s-a îmbunătățit.

Cercetătorii au descoperit că β-hidroxibutiratul (βHB) poate îmbunătăți sănătatea microbiomului intestinal prin reducerea inflamației. Ei au izolat bacterii din intestinele șoarecilor hrăniți fie cu o dietă keto, fie cu o dietă bogată în grăsimi, fie cu o dietă bogată în grăsimi suplimentată cu βHB.

Efectele pozitive ale dietei s-au dovedit a proveni de la un membru al genului Lactobacillus numit L. murinus. Acesta a produs acid indol lactic, care afectează sistemul imunitar. Atunci când au fost tratați fie cu ILA, fie cu L. murinus, simptomele șoarecilor s-au ameliorat.

Cu toate acestea, abordarea suplimentului necesită teste suplimentare la persoanele cu tulburări autoimune. Rezultatele oferă speranță pentru dezvoltarea unei alternative mai tolerabile la dietele restrictive.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.