Intoleranța la gluten este tot mai des întâlnită, indiferent de vârstă sau de statut. Intoleranța la gluten există în două tipuri, cea autoimună, boala celiacă, și intoleranța de tip non-imun.

Mircea Badea se află și el în rândul celor care suferă de intoleranță la gluten, mai mult, acesta are o formă rară a bolii celiace, și anume boala Duhring, cunoscută și sub numele de dermatita herpetiformă.

”Eu am cea mai mare intoleranță la gluten. Am boala Duhring. Sunt cel mai intolerant la gluten eu și alți câțiva de la planetă. Forma de boală pe care o avem noi este o boală de nișă, nu este o boală foarte răspândită.

Celiachia, intoleranţă alimentară permanentă la gluten, este răspândită, dar eu mă refer la halul în care suntem noi cei cu boala Duhring. Am văzut mulți care ziceau Hahaha, terminați cu prostiile astea cu glutenul, iar apoi se tăvăleau în chinuri pe diferite spețe.

Dana Budeanu să fie sănătoasă și să beneficieze de gluten, nu asta este problema, dar poate nu toți ăștia care mănâncă fără gluten sunt fătălăi, poate unii sunt bolnavi”, a spus Mircea Badea la Antena 3, în legătură cu o afirmație făcută de aceasta într-o postare pe o rețea de socializare, potrivit DCNews.

Vezi și: Ce conțin bomboanele de Crăciun. Otrava pe care o punem în cadouri sau în brad. Ce trebuie să știi înainte să le mai cumperi

Dermatita herpetiformă, boala Duhring, cauze

Dermatita herpetiformă, boala Duhring, este o afecțiune cutanată rară, cronică, autoimună, caracterizată prin prezența unor grupuri de vezicule cu mâncărimi severe și leziuni cutanate roșii în relief.

Acestea sunt localizate cel mai frecvent pe coate, genunchi, fese, partea inferioară a spatelui și scalp. Cea mai frecventă vârstă de debut a dermatitei herpetiforme este de 30-40 de ani, dar pot fi afectate persoane de toate vârstele, fiind foarte rară în cazul copiilor, notează National Center for Advancing Translational Sciences.

Cauzele care pot duce la apariția dermatitei herpetiforme sunt complexe, implicând în același timp cauze genetice și factori de mediu.

O contribuție genetică la dermatita herpetiformă este susținută de studiile familiale care demonstrează că rudele de gradul întâi ale pacienților cu această afecțiune au un risc crescut atât pentru dermatita herpetiformă, cât și pentru boala celiacă.

Principalul factor de mediu care poate duce la această afecțiune este o dietă bogată în gluten.

Dermatita herpetiformă, boala Duhring, simptome

Dermatita herpetiformă este o manifestare la nivelul pielii a bolii celiace.

În ceea ce privește simptomatologia dermatitei herpetiforme, aceasta se prezintă aproape similară cu cele ale bolii celiace. 

Pacienții cu dermatită herpetiformă au, în general, mai puține simptome gastrointestinale decât pacienții cu boala celiacă, acestea fiind:

- balonarea abdominală

- crampele

- dureri abdominale, 

- diaree

- constipație.

Manifestările la nivelul pielii se prezintă sub formă de vezicule cu mâncărimi severe și leziuni cutanate roșii.

De asemenea, defectele smalțului dentar întâlnite la boala celiacă, cum ar fi șanțurile orizontale, gropițele sau decolorarea, pot apărea la pacienții cu dermatită herpetiformă. Rareori, pacienții cu dermatită herpetiformă pot dezvolta ulcerații orale (afte).

Dermatita herpetiformă, boala Duhring, diagnostic și tratament

Diagnosticarea acestei boli se face prin examinare fizică, iar pentru confirmare este necesară realizarea unei biopsii a țesutuluii afectat, precum și un test de sânge.

Există doi anticorpi care se găsesc în mod obișnuit la persoanele cu boală celiacă: anti-endomysial și anti-transglutaminaza tisulară. Dacă rezultatul testului pentru acești anticorpi este pozitiv și dacă biopsia pielii confirmă dermatita herpetiformă, atunci este probabil să aveți boala celiacă, notează Cleveland Clinic.

Există, de asemenea, situații în care dermatita herpetiformă nu este diagnosticată, fiind confundată cu:

- herpesul

- eczema

- scabia

- urticaria papulară.

Potrivit sursei menționate, este foarte posibil ca o persoană confirmată cu dermatita herpetiformă să nu prezinte și boala celiacă, în timp ce din rândul celor cu boala celiacă, 10-25% să aibă și această formă de dermatită.

În ceea ce privește tratamentul dermatitei herpetiforme, acesta include adoptarea unei diete fără gluten, precum și administrarea de antibiotice orale.

Dieta fără gluten, beneficii:

- reduce nevoia de medicamente pentru gestionarea manifestărilor la nivelul pielii

- reduce riscul de a dezvolta alte boli autoimune

- reduce riscul de limfon intestinal

- îmbunătățește intoleranța la gluten

- îmbunătățirea nutriției și a densității osoase.

Glutenul declanșează o suprasolicitare a sistemului imunitar, iar acesta vizează pielea. Atunci când mâncați gluten, veți avea simptome de dermatită herpetiformă. Atunci când evitați glutenul, nu veți avea simptome.

Alimentele comune de evitat care conțin gluten includ:

- orzul

- pâine (secară și grâu)

- prăjituri

- biscuiți

- cereale

- paste făinoase.

Boala celiacă și diagnosticarea târzie. Osteoporoza și infertilitatea se află printre complicații

Intoleranța la gluten este tot mai des întâlnită, indiferent de vârstă. Intoleranța la gluten există în două tipuri, cea autoimună, boala celiacă, și intoleranța de tip non-imun. Pentru a înțelege mai bine mecanismul intoleranței la gluten este important să cunoaștem diferența între cele două tipuri.

Dr. Alina Stănescu Popp a explicat care sunt diferențele, prin prisma simptomatologiei dintre cele două boli, dar și complicațiile pe care le poate prezenta diagnosticare cu întârziere a bolii celiace.

”Foarte mică, din nefericire într-in fel, pentru că asta se va putea conduce la nenumărate confuzii. Simptomele sunt cam aceleași, în mare. Sigur că există există detalii, de exemplu intoleranța la gluten, aceea fără mecanism imun produce rareori anemie. Sau are rareori repercursiuni asupra creșterii staturare a copilului sau generează întârzierea pubertății în puține cazuri.

Dar dacă ne referim strict la simptomele cele mai cunoscute, acelea digestive, bine-cunoscutele balonări, tulburări de tranzit, diaree, constipație, apetit scăzut, acestea sunt extrem de similare între cele două boli”, a explicat dr Alina Stănescu Popp, medic primar gastro-enterologie pediatrică de la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului, la Digi 24. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Care sunt cele mai bune băuturi calde de iarnă. Hâncu: Ne fac bine la creier și inimă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.