Oamenii îmbătrânesc în moduri total diferite, iar în spatele acestui fapt se ascund mai multe motive, susțin cercetătorii. În cazul unora, inima rămâne puternică și dincolo de vârsta de 60 de ani, însă încep să aibă probleme cu rinichii. Alții pot avea rinichii la fel ca la 30 de ani, însă cad victime constant infecțiilor. Acum oamenii de știință sunt cu un pas mai aproape să înțeleagă de ce procesul de îmbătrânire variază atât de mult de la un individ la altul.

Patru categorii distincte de „imbătrânire”

Chiar și în cazul unui singur individ, îmbătrânirea se manifestă în mod diferit de la un țesut sau organ la altul, uneori afectând ficatul înaintea inimii, spre exemplu. Oamenii pot fi astfel împărțiți în categorii distincte în funcție de care dintre sistemele lor biologice este afectat mai întâi, iar în viitor medicii vor putea folosi această informație pentru a recomanda anumite schimbări ale regimului de viață și pentru a oferi tratamente personalizate, conform unui nou studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature Medicine.

Echipa care a realizat acest studiu a grupat 106 persoane în categorii de îmbătrânire, în funcție de datele biologice colectate de-a lungul a mai bine de 2 ani. Aceste date au inclus analize de sânge, identificarea substanțelor inflamatorii, microbiom, material genetic, proteine și produși de metabolism (metaboliți). Urmărind modul cum s-au modificat aceste date de-a lungul timpului, echipa a identificat aproximativ 600 de așa-numiți markeri ai îmbătrânirii - valori care indică ce capacitate funcțională are un anumit țesut și prin care este estimată „vârsta biologică" a acestuia.

Deocamdată, echipa a identificat patru categorii distincte: imunitate, rinichi, ficat și metabolism. Unii oameni aparțin unei singure categorii, însă sunt și unii în cazul cărora se regăsesc criteriile pentru toate cele patru categorii, în funcție de modul în care sistemele lor biologice rezistă în fața îmbătrânirii.

„Probabil că va fi mult mai mult de patru categorii", a comentat unul dintre autorii acestui studiu, Michael Snyder, profesor și șeful catedrei de genetică de la Școala de medicină a Universității californiene Stanford. Spre exemplu, unul dintre participanții la studiu se confrunta cu îmbătrânirea predilectă a sistemului cardiovasculator - ceea ce înseamnă că miocardul se uzează mai rapid decât alte părți ale organismului său.

„Dacă am fi analizat 1.000 de persoane, sunt convins că am fi descoperit și alți indivizi cu același profil de îmbătrânire și astfel această categorie ar fi fost definită". Cu cât vom studia mai mult acest domeniu, cu atât vom identifica și alte profiluri de îmbătrânire, a mai susținut Snyder, conform unui material publicat de Live Science și Agerpres. 

În trecut, oamenii de știință au căutat markerii îmbătrânirii în baze de date uriașe realizate pe populații întregi. Ei au identificat acești markeri prin compararea datelor obținute de la tineri cu cele de la bătrâni, însă acest tip de date indică modul în care organismul se comporta la un anumit moment și nu poate dezvălui cum o persoană sau alta se va schimba pe măsură ce înaintează în vârstă.

Într-un cadru clinic, markerii obținuți de la o întreagă populație nu sunt în măsură să determine cum va îmbătrâni un anumit pacient sau altul, sau ce tratamente ar trebui cineva să primească pentru a obține cele mai bune efecte. „Deciziile bazate pe populații întregi sunt în cel mai bun caz preliminare. Ele nu dau în mod necesar rezultate bune pentru fiecare individ în parte", a adăugat el.

Diferențe între markerii de imbătrânire

Prin monitorizarea anumitor indivizi pe perioade lungi de timp, Snyder și co-autorii săi au dorit să identifice diferențele dintre markerii de îmbătrânire de la un individ la altul. Participanții la studiu au vârste cuprinse între 29 și 75 de ani și li s-au recoltat cel puțin 5 mostre biologice în interval de 2 ani. Chiar și într-un interval de timp relativ scurt, așa cum a fost în acest caz, anumite modele de îmbătrânire au devenit vizibile.

Spre exemplu, persoanele la care procesul de îmbătrânire afectează mai întâi sistemul imunitar au acumulat mai mulți markeri de inflamație în timp, iar cei care sunt mai expuși îmbătrânirii din punct de vedere metabolic au acumulat mai mult zahăr în sânge, ceea ce indica faptul că organismele lor metabolizează glucoza mai puțin eficient. Similar rezultatelor obținute la testele de personalitate, profilul de îmbătrânire al fiecărui individ include o combinație de trăsături și un amestec al unor profiluri diferite de îmbătrânire.

Snyder și colegii săi doresc să-i monitorizeze în continuare pe participanții la studiu pentru a observa modul în care profilul individual de îmbătrânire se modifică de-a lungul timpului. Scopul lor este de a dezvolta un test simplu de detectare a profilului individual de îmbătrânire ce va putea fi folosit de medici pentru a-i îndrepta pe pacienți spre cele mai bune tratamente posibile.

„Există medicamente și diferite tipuri de intervenții dietare sau intervenții legate de stilul de viață prin care este posibil să modulezi o parte din aceste procese de îmbătrânire", Dr. James Kirkland, gerontolog și șeful Centrului Kogod pentru studierea Îmbătrânirii din cadrul Clinicii Mayo din Rochester, Minnesota.

„Însă pentru a aprecia aceste lucruri în mod corect, trebuie să știm cărui pacient îi putem prescrie un anumit tratament sau o anumită modificare a regimului de viață, astfel încât aceste recomandări să aibă și efect", a precizat Kirkland, care nu a făcut parte din echipa care a realizat noul studiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.