Dr. Muhamed Amin, de la Universitatea din Groningen, a explicat care sunt populaţiile cele mai afectate de SARS-COV-2 și despre mutaţiile apărute în cazul COVID-19.

Din 2018, dr. Muhamed Amin este profesor-asistent în cadrul Departamentului de Ştiinţe al Universităţii din Groningen, Ţările de Jos, are un doctorat în fizică obţinut în 2014, de la Universitatea din New York, SUA, dar şi un master în acelaşi domeniu, obţinut în 2009. 

"Nu suntem egali în faţa virusului, am văzut asta. Am văzut că femeile sunt mai puțin afectate de virus decât bărbații. Asta e prima inegalitate. 

Am văzut că europenii și europenii din Asia de Sud sunt într-adevăr afectați cel mai mult de virus. Deci, să spunem, să fim exacti,pe baza mutației, au cea mai mare afinitate de legare cu virusul. Deci, probabil că le este mai greu să lupte cu virusul. Și apoi africanii răspund mai puțin la virus, mai puțin din Asia de Sud și, de asemenea, evreii ashkenazi, de asemenea, mai puțin", a declarat dr. Muhamed Amin în cadrul emisiunii Outlook, de la DC News.

VEZI ȘI: Trichineloza, cum știi dacă te-ai infectat. La ce să ai grijă când mănânci carne de porc. Dorobăț: Atacă la nivel cerebral

Mutațiile COVID-19. Ce este ACE2 și ce rol joacă

Dr Muhamed Amin a publicat un articol, "Variantele de codificare ACE2 în diferite populații și impactul lor potențial asupra afinității de legare a SARS CoV-2", în care a explicat procesul mutațiilor virusului SARS-CoV-2.

"Am primul articol publicat în mai 2020 și am folosit simulări pe computer pentru a arăta cum legarea SARS-CoV-2 este diferită de virusul NSARS 2003 din cauza unor mutații. Tot cu acest studiu, am arătat că este puțin probabil ca acest virus să fie fabricat.

Așa că am publicat acest studiu și am văzut că are un impact asupra domeniului și mulți l-au citat. Așa că, de asemenea, m-am gândit că dacă am studiat mutațiile, pot aplica și această idee pentru a înțelege de ce diferite populații răspund diferit la virus.

Am văzut cât de puternic a afectat virusul Europa, dar în Africa nu a fost la fel de rău ca Europa. Deci, împreună cu alți colegi de la alte universități din Egipt, am reușit să identific mutațiile care au apărut frecvent la diferite populații.

Luăm aceste mutații și le punem într-un program de calculator care poate face aceste mutații pe computer și apoi calculăm interacțiunile dintre receptorii din celulă și COVID. Și cum este afectat acest lucru.

Apoi ne uităm la un fel de mecanism de andocare a membranei celulare la suprafața celulei. O parte a acestui proces de andocare este influențată de acest ACE 2", a declarat dr. Muhamed Amin. 

Care este rolul ACE2. Ce înseamnă acest proces de andocare?

"Care este relevanța ACE2? Ce înseamnă acest proces de andocare? Înainte să ne uităm la diferitele forme genetice, acest ACE 2 ar putea fi codificat? Trebuie să abordăm și întrebarea: de ce? De ce ne uităm la el? Care este rolul pe care îl joacă ACE 2", a întrebat Radu Golban, moderatorul emisiunii Outlook. 

"Deci ideea este că virusul trebuie să se lege de celulă pentru a injecta ARN-ul, astfel încât să se poată reproduce.

Deci, dacă aceasta este suprafața celulei și virusul trebuie să ajungă acolo pentru a se lega, trebuie să rămână undeva.

Și folosește proteina care există pe suprafața celulei, numită ACE2, pentru a se lega. Și acesta este pur și simplu electrostatic. Așa că vă puteți imagina că am studiat în liceu că există o sarcină negativă, care când se apropie de sarcina pozitivă, se unesc.

Corect? Deci este exact aceeași idee. Este puțin mai complicat, pentru că sarcinile sunt distribuite prin aminoacizi, aminoacizii care sunt blocurile de construcție ale proteinelor.

Unii aminoacizi poartă sarcini pozitive, unii poartă o sarcină negativă, alții sunt neutri. Dar, deși sunt neutri, ei încă poartă o distribuție parțială a sarcinii. Deci, dacă încă poartă electroni care se mișcă peste tot, acest lucru generează interacțiune electrostatică, astfel încât proteina virală, care este o proteină cu ţepi, are aminoacizi, vă puteți gândi la asta ca la un potențial sau electrostatic, sau o sarcină care este pozitivă. Se apropie apoi de ACE2, care am aflat în primul nostru studiu că este mediatorul legării dintre virus și celulă. Receptorul celulei are o sarcină negativă sau potențial negativ.

Deci se atrag unul pe altul. Și virusul folosește această interacțiune electrostatică pentru a intra în celulă și pentru a-și injecta ARN-ul în interior. Deci acesta este primul punct: este un fel de andocare.

VEZI ȘI: Depresia financiară, cum știi dacă o ai și cum ieși din ea. Leca: Dacă înțelegi asta, vei putea supraviețui. Raționalizarea NU e un cuvânt groaznic

Vorbim despre andocare dacă nu știm unde se va lega molecula, dar știm exact unde vine celula să se lege de ACE2.

Această parte se numește domeniu de legare la receptor. Și are deja o structură cristalină în banca de date de proteine. Așa că descarcăm asta, aceasta este o structură cristalină, ceea ce înseamnă că structura este obținută prin raze X.

Deci ceea ce facem este să descarcăm structura, avem coordonatele XYZ ale atomilor și apoi aplicăm programe de calculator care calculează interacțiunile electrostatice dintre ACE2 și virus. Și apoi putem spune cât de mult este legat", a completat Dr. Muhamed Amin.

Care este principala diferență între mutații?

"Ei bine, principala diferență sunt unele mutații în aceste domenii de legare la receptor.

Deci unii aminoacizi se modifică din cauza modificării genei virusului.

Deci, acești aminoacizi, atunci când schimbă cu adevărat potențialul electrostatic, fac ceea ce am descoperit în primul nostru studiu, care este publicat de Societatea Chimică Americană, am descoperit că schimbarea a câțiva aminoacizi a schimbat cu adevărat întregul potențial și a făcut să fie mai probabilăNlegarea acestuia la celula.

Asta ar putea explica de ce în 2019 COVID a provocat acest focar, în comparație cu SARS 2003.

Și astfel capacitatea de legare electrică este diferită.

Am descoperit că interacțiunea electrostatică este semnificativ mai mare cu aceste mutații. Cred că au existat aproximativ cinci mutații în domeniul de legare la receptor.

Domeniul de legare la receptor este partea proteinei care merge și se leagă de celulă.

Am găsit câteva mutații acolo, cum ar fi cinci mutații care au afectat într-adevăr afinitatea de legare și au făcut ca virusul să seN lege mult mai ușor de ACE2.

Deci, de fapt, această proteină S se referă la un domeniu asemănător prionilor.

Deci asemănătoare unei proteine prionice sau proteină pliată greșit, în termeni largi, să pară ca un domeniu similar cu modul în care prionii intră de obicei într-o celulă.

"Dacă înțelegem cum funcționează un virus, îl putem bloca. Medicația actuală pentru HIV, care se numește cocktail, luat în fiecare zi pentru a bloca virusul"

"Dacă înțelegem cum se leagă proteinele de celulă, putem proiecta medicamente care să blocheze procesul de legare.

Și aceasta este de fapt una dintre ideile principale de a proiecta medicamente pentru a lupta împotriva virusurilor.

În general, de exemplu, medicația actuală pentru HIV, care se numește cocktail, sunt un fel de medicamente care trebuie luate în fiecare zi, astfel încât să blocheze virusul în a pătrunde în celulele T și în a-şi injecta ARN-ul în interior.

Deci, dacă înţelegem cum funcționează, îl putem bloca.

Și aceasta este o problemă foarte importantă în realizarea medicamentelor.

Și acum există un domeniu vast numit design computerizat de medicamente sau asistat de computer.

Dacă cunoaștem structura, înțelegem cum intră în celulă, putem găsi moleculele mici care merg și se leagă de virusul ACE2, astfel încât să-l blocheze de la legarea de ACE2"

Cum a apărut, de fapt, SARS-CoV-2? A fost sau nu fabricat în laborator?

Dr. Muhamed Amin a menționat că nu crede că acest virus este făcut de om, ci că avem de-a face cu mutații care pur și simplu apar în natură.

"Asta este ceea ce cred, pentru că, când m-am uitat la mutații și cum sunt distribuite în domeniul de legare, a fost foarte greu de crezut că acest lucru ar putea fi făcut de om, deoarece sunt foarte complicate. Și ideea este că virusul există deja în 2003.

Și există mai multe mutații care au avut loc în această perioadă între 2003 și 2019.

Dar s-a întâmplat ca în 2019, mutațiile au afectat într-adevăr modul în care virusul se leagă de celulă.

Deci da, deci nu am niciun motiv să cred că este făcută de om.

Mulți oameni, în special cei care susțin că a fost creat de om, ei asociază virusul artificial și cu o armă biologică.

Așa că cred că ar fi cu siguranță mai bine să ai o mutație care apare pur și simplu în natură decât să ai ceva creat de om, pentru că asta ar însemna automat că ar putea fi un virus transformat în armă.

VEZI ȘI: Ceaiul care te scapă de balonare și insomnie. Ce alte beneficii mai are pentru sănătate

Deci de ce ai face așa ceva? Am văzut oameni, oameni cu adevărat în vârstă supraviețuind virusului și mulți tineri nu au supraviețuit virusului.

Deci, care este ideea de a proiecta un astfel de virus? Nu există nici un sens în a gândi așa, dar aceasta este părerea mea.

Ei bine, dar cel puțin cu cât găsim mai multe argumente că aceste mutații apar în natură, pur și simplu apar așa, cu atât informațiile sunt mai confortabile pentru că atunci nu trebuie să ne speriem de arma biologică.

Dar totuși, arma biologică perfectă ar fi una care ar face distincția între gazdă și inamic. Pentru că o armă biologică nu ar trebui să omoare pe toată lumea, ar trebui să ucidă doar după un model sau ar trebui să ucidă inamicul, oricare ar fi inamicul.

Dacă sunt în 10% din populație, atunci asta este mult. Așa că este foarte greu să fie proiectat așa ceva, deoarece nu există nimic care să definească populația în secvența ADN care să facă uşoară proiectarea a așa ceva.

Și proiectarea unor astfel de arme sau astfel de molecule care vor selecta gazda pe baza genelor sau secvenței ADN, este cu adevărat o provocare pentru că nu cunoști nici efectele secundare și s-ar putea să studiezi ținta ta, care este o anumită proteină și îți proiectezi molecula pe baza acestui lucru, dar apoi pe de altă parte, descoperi că există o altă proteină care răspunde la moleculă.

Chiar dacă intenţionezi să o ai într-o anumită gazdă, dar într-o altă gazdă, răspunsul vine dintr-o altă sursă. Atunci este foarte greu să-l controlezi", a conchis el.

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.