Ce vom mânca în 2050 pentru a combate foametea. Lista alimentelor viitorului: Un șoc alimentar grav

Ce vom manca in 2050 entru a combate foametea – FOTO: Pexels @Artem_Beliaikin
Alimentele viitorului au rolul de a combate foametea și a contribui la adaptarea la schimbările climatice. 

Alimentele viitorului sunt studiate de oamenii de știință din Londra pentru a stabili cum înlocuirea unor alimente clasice cu altele mai puțin folosite ne vor ajuta să trecem peste șocurile alimentare. Oamenii de ştiinţă au întocmit o listă de plante puţin cunoscute care ar putea să apară în meniul omenirii până în 2050.

Banana falsă, fasolea sau pandanusul

Din lista întocmită de oamenii de știință fac parte banana falsă, fasolea şi pandanusul.

Potrivit BBC, având în vedere că 90% din calorii provin din doar 15 culturi, experţii de la Grădinile Botanice Regale din Kew, Londra, caută ingrediente pentru a ne asigura o alimentaţie sigură pentru viitor.

Pandanusul (Pandanus tectorius) este un arbore mic care creşte în zonele de coastă din Insulele Pacificului până în Filipine. Frunzele sunt folosite pentru a aromatiza mâncăruri dulci şi sărate în mare parte din Asia de Sud-Est, în timp ce fructele asemănătoare ananasului pot fi consumate crude sau gătite. 

Arborele suportă condiţii dificile, inclusiv seceta şi vântul puternic, spune cercetătorul Marybel Soto Gomez.

Vezi și: 12 sfaturi pentru un somn odihnitor. Cum să scapi de INSOMNIE

Fasolea este un alt „aliment al viitorului''. Este ieftin, bogat în proteine şi în vitamine B, adaptat la o gamă largă de medii. Există 20.000 de specii de leguminoase în lume, însă oamenii folosesc doar câteva sortimente. 

Cerealele au, de asemenea, o diversitate uriaşă, cu peste 10.000 de specii, ceea ce oferă un potenţial imens pentru noi alimente. Fonio (Digitaria exilis) este o cereală africană hrănitoare folosită pentru a face cuşcuş, terci şi băuturi. Planta poate tolera condiţii uscate.

Enset sau „banana falsă" este o rudă apropiată a bananei, dar este consumată doar într-o parte a Etiopiei. Fructul plantei, asemănător cu cel al bananei, nu este comestibil, dar tulpinile şi rădăcinile bogate în amidon pot fi fermentate şi folosite pentru a face terci şi pâine. Studiile sugerează că această cultură asemănătoare bananei are potenţialul de a hrăni peste 100 de milioane de oameni într-o lume în curs de încălzire.

Vezi și: Belgia introduce CARANTINA din cauza variolei maimuței, Monkeypox. Prima țară care ia această DECIZIE

Schimbările climatice și șocurile alimentare

Schimbările climatice cresc riscul unor "şocuri alimentare" grave. Potrivit oamenilor de știință, în cazul în care recoltele se prăbuşesc şi preţurile alimentelor de bază cresc rapid în întreaga lume, este nevoie de o diversificare a alimentelor. În acest sens se are în vedere atenuarea foametei.

”Diversificarea alimentelor pe care le consumăm este una dintre soluţiile pentru a atenua foametea, pentru a combate pierderea biodiversităţii şi pentru a contribui la adaptarea la schimbările climatice”, spune cercetătorul de la Kew, Dr. Sam Pirinon.

"Ştim că există mii de specii de plante comestibile în întreaga lume care sunt consumate de diferite populaţii şi aici putem găsi unele dintre soluţiile pentru aceste provocări globale ale viitorului", a spus cercetătorul dr. Sam Pirion, de la Kew, potrivit BBC.

Potrivit cercetătorilor, din cele peste 7.000 de plante comestibile din întreaga lume, doar 417 sunt cultivate pe scară largă şi folosite pentru hrană.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel