Ce se întâmplă în creier când amâni alarma ceasului. Ce este inerția somnului și cum îți afectează întreaga funcționare

ce se intampla in creier cand amani alarma ceasului - FOTO: Freepik@Krakeimages.com
Ce se întâmplă în creier când amâni alarma ceasului și mai ațipești preț de câteva minute.

Ce se întâmplă în creier când amâni alarma ceasului. Cercetătorii susțin că nu este o idee proastă să apeși butonul de amânare și să-ți oferi 30 de minute în plus în pat dimineața. Această concluzie se bazează pe un studiu care a implicat 1.732 de participanți din Suedia, SUA, Marea Britanie, Finlanda și Australia. Voluntarii care obișnuiau să folosească butonul de amânare s-au descurcat mai bine în trei din patru teste mentale.

Prea obosiți să ne trezim

Cel mai frecvent motiv pe care oamenii îl invocă pentru a amâna alarma și a se bucura de un somn suplimentar este că sunt prea obosiți să se trezească, conform unui studiu cu peste 1.700 de participanți.

Cercetătorii au concluzionat că amânarea orei de trezire ar putea lupta împotriva ”inerției somnului” - acea luptă somnoroasă pentru a-ți pune mintea în mișcare dimineața. Dovezi în acest sens au provenit de la 31 de persoane cărora li s-a permis să își seteze alarma cu jumătate de oră înainte de ora reală de trezire și să apeleze butonul de snooze de trei ori.

Aceste persoane au fost testate în ceea ce privește memoria, rezolvarea de ecuații matematice simple și o sarcină mentală confuză după aceasta, atât după amânare, cât și după trezirea la aceeași oră.

Voluntarii obișnuiți cu amânarea ceasului s-au descurcat mai bine în trei din cele patru teste după ce li s-a permis să amâne alarma, ceea ce sugerează că amânarea acesteia i-a făcut să fie mai alerți mental, potrivit Daily Mail.

Vezi și: Osteopenia, densitate osoasă scăzută. Cum este diagnosticată și ce poți face să o previi

Amânarea ceasului și somnul profund

Aparatele de monitorizare a somnului au arătat că amânarea orei de trezire a făcut ca oamenii să fie mai puțin probabil să se trezească după un somn profund, ceea ce poate reduce starea de confuzie mintală.

În mod surprinzător, în ciuda celor 30 de minute petrecute cu întreruperi de la alarma, aceste persoane au obținut aproximativ 23 de minute de somn efectiv.

Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că studiul lor este mic, iar beneficiile dimineții ar putea fi observate doar la persoanele care folosesc regulat butonul de amânare. Acestea tind să fie persoane mai tinere și somnambule, care, probabil, se culcă mai târziu, astfel încât să beneficieze de un somn suplimentar chiar și întrerupt dimineața.

De ce e bine să amâni alarma

Dr. Tina Sundelin, care a condus studiul la Universitatea din Stockholm, a declarat că există o parte pozitivă în amânarea alarmei de la ceas.

”Concluziile indică faptul că nu există niciun motiv să renunți la snooze dimineața dacă îți place - cel puțin nu pentru perioadele de snooze de aproximativ 30 de minute. De fapt, aceasta ar putea ajuta chiar și persoanele cu somnolență dimineața să fie puțin mai treze când se trezesc”, a spus dr. Tina Sundelin.

Studiul a fost publicat în Journal of Sleep Research și prezintă rezultatele unui chestionar online completat de 1.732 de persoane din Suedia, SUA, Marea Britanie, Finlanda și Australia.

Vezi și: Dermatita seboreică: simptome, cauze, tratament. Cum să o depistezi și când să mergi la doctor

Cei care amână alarma de la ceas, mai abili mental

Acesta a arătat că peste două treimi dintre oameni își setează mai multe alarme sau folosesc butonul de snooze cel puțin uneori.

Cercetătorii au recrutat 31 de persoane care foloseau butonul de snooze de cel puțin două ori pe săptămână pentru a compara abilitățile lor mentale după snooze sau trezirea la prima alarmă. După snooze, oamenii s-au descurcat mai bine într-un test de aritmetică mentală, care i-a pus să adune rapid și corect numere, în comparație cu cei care au dormit până la alarma lor.

S-au descurcat mai bine într-un test de memorie care i-a întrebat să recunoască cuvinte pe care le văzuseră anterior. Snooze-ul i-a ajutat să se descurce mai bine într-un test dificil în care trebuiau să numească culoarea în care era scris un cuvânt, cum ar fi ”albastru”, chiar dacă cuvântul însuși era ”roșu”.

Vezi și: 10 alimente bogate în leucină. De ce este esențială pentru refacerea și menținerea masei musculare

După apăsarea butonului de snooze, voluntarii au terminat mai repede această sarcină dificilă după ce au văzut anterior cuvântul pentru o culoare scris în aceeași culoare.

Cu toate acestea, snooze-ul nu a făcut nicio diferență într-un test de memorie de lucru, în care oamenii trebuiau să-și amintească punctul la care o cutie dintr-un grilaj se aprindea în roșu.

Beneficiile aparente ale așteptării după prima alarmă au dispărut până la prânz, când oamenilor li s-au dat din nou teste.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

mancat de paste foto: freepik@wayhomestudio
EXCLUSIV
Cum trebuie să mâncăm de Paște. Ligia Pop: Acesta e secretul!

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel