Un atac ischemic tranzitoriu (AIT) reprezintă o perioadă temporară de simptome similare cu cele ale unui accident vascular cerebral (AVC). Un AIT durează în mod obișnuit doar câteva minute și nu provoacă daune permanente.

Un AIT poate fi o avertizare. Aproximativ 1 din 3 persoane care au avut un AIT vor avea ulterior un AVC, cu aproximativ jumătate dintre acestea apărând în decurs de un an după AIT. Un AIT poate servi atât ca avertisment al unui AVC viitor, cât și ca oportunitate de prevenire.

Atacul ischemic tranzitoriu, simptome

Atacurile ischemice tranzitorii durează de obicei câteva minute. Majoritatea semnelor și simptomelor dispar în decurs de o oră, deși rar acestea pot dura până la 24 de ore. Semnele și simptomele unui AIT seamănă cu cele întâlnite la începutul unui AVC și pot include:

- Slăbiciune, amorțeală sau paralizie în zona feței, brațului sau piciorului, de obicei pe o singură parte a corpului

- Vorbire neclară sau înțelegerea dificilă a celorlalți

- Orbire într-unul sau ambii ochi sau vedere dublă

- Vertij sau pierderea echilibrului și coordonării

Este posibil să aveți mai mult de un AIT, iar semnele și simptomele recurente pot fi similare sau diferite, în funcție de zona creierului afectată, potrivit Mayo Clinic.

Vezi și: "Am decis să vorbesc cu un om din exterior, care nu mă judecă. Eticheta de nebun a omului care merge la psiholog a expirat. Acum e cool! Sunt bine cu mine și cu puținii oameni din jurul meu"

Atacul ischemic tranzitoriu, cauze

Atac ischemic tranzitoriu - FOTO: Freepik@Polycube

Un AIT are aceleași origini ca și un AVC ischemic, cel mai comun tip de AVC. Într-un AVC ischemic, un cheag blochează aprovizionarea cu sânge a unei părți a creierului. Într-un AIT, spre deosebire de un AVC, blocarea este scurtă, și nu există daune permanente.

Cauza subiacentă a unui AIT este adesea o acumulare de depozite grase conținând colesterol, numite plăci (ateroscleroză), într-o arteră sau una dintre ramurile sale care furnizează oxigen și nutrienți creierului.

Plăcile pot reduce fluxul de sânge printr-o arteră sau pot duce la formarea unui cheag. Un cheag de sânge care migrează către o arteră care alimentează creierul dintr-o altă parte a corpului, cel mai adesea din inimă, poate, de asemenea, provoca un AIT.

Atacul ischemic tranzitoriu, factori de risc

Unii factori de risc pentru AIT și AVC nu pot fi schimbați. Alții pot fi controlați.

Vezi și: Infecția care duce la leziunile colului uterin. Dr. Ciprian Cristescu: Se pot transforma în cancer

Factori de risc pe care nu îi puteți schimba

Nu puteți schimba următorii factori de risc pentru un AIT și AVC, dar cunoașterea riscului poate fi un motiv de a vă schimba stilul de viață pentru a reduce alți factori de risc.

Istoric familial: Riscul poate fi mai mare dacă un membru al familiei dvs. a avut un AIT sau un AVC.

Vârstă: Riscul crește pe măsură ce îmbătrâniți, în special după vârsta de 55 de ani.

Sex: Bărbații au un risc ușor mai mare de AIT și AVC. Cu toate acestea, odată cu înaintarea în vârstă, riscul de AVC crește și la femei.

Anterior AIT: Dacă ați avut unul sau mai multe AIT-uri, probabilitatea de a avea un AVC este mult mai mare.

Boala celulelor falciforme: AVC este o complicație frecventă a bolii celulelor falciforme. Un alt nume pentru această afecțiune moștenită este anemia falciformă. Celulele de sânge în formă de secera transportă mai puțin oxigen și au tendința de a se bloca în pereții arterelor, împiedicând fluxul de sânge către creier. Cu toate acestea, cu tratament corespunzător al bolii celulelor falciforme, puteți reduce riscul de AVC.

Vezi și: Leziunile precanceroase, diagnostic. Dr. Ciprian Cristescu: Nu știm de cât timp există. E nevoie de biopsie. Durează câteva minute

Factori de risc pe care îi puteți controla

Puteți controla sau trata mai mulți factori - inclusiv anumite afecțiuni de sănătate și alegeri de stil de viață - care cresc riscul de AVC. A avea unul sau mai mulți dintre acești factori de risc nu înseamnă că veți avea cu siguranță un AVC, dar riscul dvs. crește dacă aveți doi sau mai mulți dintre ei.

Afecțiuni medicale

Tensiunea arterială ridicată: Riscul de AVC începe să crească la valori ale tensiunii arteriale mai mari de 140/90 milimetri de mercur (mm Hg).

Colesterolul ridicat: Reducerea colesterolului și a grăsimilor, în special a grăsimilor saturate și a grăsimilor trans, în dieta dvs., poate reduce acumularea de plăci în artere.

Boala cardiovasculară: Aceasta include insuficiența cardiacă, un defect cardiac, o infecție cardiacă sau un ritm cardiac atipic.

Boala arterelor carotide: În această condiție, vasele de sânge din gât care duc la creier se blochează.

Boala arterelor periferice (PAD): PAD determină ca vasele de sânge care transportă sânge la brațe și picioare să se înfunde.

Diabet: Diabetul crește severitatea aterosclerozei - îngustarea arterelor din cauza acumulării de depozite grase - și viteza cu care se dezvoltă.

Niveluri ridicate de homocisteină: Niveluri crescute ale acestui aminoacid în sânge pot determina îngroșarea și cicatrizarea arterelor, ceea ce le face mai susceptibile la cheaguri.

Exces de greutate: Obezitatea, în special purtarea unor kilograme în plus în zona abdominală, crește riscul de AVC atât la bărbați, cât și la femei.

Alegeri de stil de viață

Fumatul: Renunțarea la fumat reduce riscul de AIT și AVC. Fumatul crește riscul de cheaguri de sânge, crește tensiunea arterială și contribuie la dezvoltarea de depozite grase conținând colesterol în artere (ateroscleroză).

Inactivitatea fizică: Angajarea în 30 de minute de exerciții moderate în majoritatea zilelor ajută la reducerea riscului.

Nutriție proastă: Reducerea consumului de grăsimi și sare scade riscul de AIT și AVC.

Consum excesiv de alcool: Dacă consumați alcool, limitați-vă la cel mult două băuturi zilnice dacă sunteți bărbat și o băutură zilnică dacă sunteți femeie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.