Canicula poate determina probleme de sănătate. Sunt mai multe categorii de persoane expuse riscurilor. Cei mai expuşi sunt cei ce petrec mult timp în spaţii deschise: în zone de agrement, pe litoral, la piscină sau la iarbă verde, cei ce muncesc în soare, vârstnicii cu patologie cardiovasculară sau neurologică dar și cei mici.

Medicul cardiolog Alice Munteanu a explicat la Digi 24 ce trebuie să facem în zilele toride de vară pentru a ne proteja sănătatea. 

”Odată cu începerea verii poate să apară și căldura excesivă, iar corpul nostru cu greu se adaptează în ceea ce înseamnă producerea și pierderea de căldură, mai ales dacă stăm la temperaturi foarte mari.

Și oamenii sănătoși pot suferi pe timp de caniculă pentru că se produce o creștere a fluxului de sânge în organism, se pierd lichidele. Trebuie să consumăm lichide mai mult decât în mod normal pentru a crește volumul circulant de sânge.

Ar trebui să consumăm mai mult decât 1,5-2 litri de apă pe zi. Să nu fie excesiv de rece, cum de cele mai multe ori face toată lumea. Trebuie la temperaturi normale, să se evite consumul de cafea și de alcool, chiar este interzis.

Mai cu seamă, pacienții cu boli de inimă, cei cu insuficiențe cardiace, cei care au avut infract, sau pacienți care au stend-uri sau pacienți care sunt cu hipertensiune arterială și iau tratamente pentru inimă, care pot interfera cu aceste mecanisme de apărare contra excesului de căldură, medicamente care scad pulsul sau medicamente preucm diureticele care elimină excesul de apă.

Acești pacienți trebuie să fie mult mai atenți cu medicația și dacă apare senzația de sete, trebuie să consume lichide pentru că este primul simptom de deshidratare, apoi urmează amețeala, palpitațiile, pot să leșine. Atunci trebuie apelat la medicii de urgență”, a explicat medicul cardiolog Alice Munteanu. 

Vezi și: Albirea dentară, când este necesară. Pacienții se bucură de zâmbete luminoase și strălucitoare

Semnale de alarmă

Medicul a explicat că sunt câteva semnale de alarmă la care trebuie să fim atenți în aceste zile caniculare. În caz de leșin este obligatoriu să se acorde prim-ajutor specializat. 

”Semnalele sunt de la stările de leșin pe care le avem, acele dureri abdominale, grețuri, vărsături, starea de durere de cap care nu trece cu niciun medicament, și ba mai mult, vorbim de pierderea conștienței care necesită obligatoriu intervenția medicilor de urgență. 

Oamenii care lucrează în căldurii pot avea erupții pe piele, pot avea crampe și ca atare, această pierdere a cunoștinței dată de căldură cu scăderea bruscă a tensiunii determină starea de rău și primul ajutor este obligatoriu”, a mai explicat medicul. 

Cum ne ferim de razele soarelui

Deplasările sunt recomandate în primele ore ale dimineţii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternaţi deplasarea cu repausul în spaţii dotate cu aer condiţionat (magazine, spaţii publice) sau fără expunere directă la soare (corturi, umbrare).

Hidratare, consumul de lichide, trebuie să avem în vedere tot ce mâncăm. Hainele să fie de culoare deschisă, să nu ieșim între orele 11:00-18:00, să evităm aglomerațiile.

”Să consumăm legume și fructe, mesele să nu fie copioase, să nu fie în cantități mari de proteine, dimpotrivă. Să fie mici, să fie cu multe lichide, cu multe fructe. Atenție la tratamente. Insist la pacienții cardiaci.

Tratamentele de inimă pot determina scăderi ale tensiunii arteriale și un risc în plus îl au vârstnicii cu boli cronice, copiii sau tinerii care fac efort excesiv.

Trebuie evitarea efortului excesiv în orele de vârf. Este o altă cauză de stare de leșin și de palpitații, de amețeli”, a mai explicat Alice Munteanu. 

Vezi și: Gravidele, obligate să poarte centura de siguranță. Arafat: Este obligatorie, pentru că salvează vieţi

Ghid de supraviețuire pe caniculă. Dr. Ciuhodaru: 3 lucruri care vă pot salva viața

Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de urgență, a transmis un ”ghid de supraviețuiere” în perioada caniculară.

Atenție, e caniculă. Mic ghid de supraviețuire. Ce trebuie să (NU) faceţi în spații închise, pe stradă. 3 lucruri care vă pot salva viața. 

Cei mai expuşi sunt cei ce petrec mult timp în spaţii deschise: în zone de agrement, pe litoral, la piscină sau la iarbă verde, cei ce muncesc în soare, vârstnicii cu patologie cardiovasculară sau neurologică dar și cei mici.

1.În spaţii închise (acasă şi la birou):

a) evitaţi creşterea temperaturii având grijă să:

• Limitaţi utilizarea aparatelor electrocasnice, a luminii artificiale şi a surselor de căldură.

• Acoperiţi ferestrele expuse la soare.

• Mențineţi închise toate ferestrele când temperatura exterioară este mai mare decât cea din spaţiul închis.

• Nu utilizaţi ventilatoare dacă temperatura a depăşit 32 grade.

b) scădeţi temperatura având grijă să:

• Aerisiţi dimineața devreme sau seara târziu utilizând curenţi de aer.

• Reglaţi aerul condiţionat la 5 grade sub temperatura ambientală.

Citește mai departe AICI

Ce este HIPERTERMIA: simptome și complicații fatale. Afecțiunile declanșate de CANICULĂ

În primul rând, HIPERTERMIA este o temperatură anormal de ridicată a corpului cauzată de eșecul mecanismelor de reglare a căldurii ale organismului de a face față temperaturilor ridicate provenite din mediul înconjurător, arată experții de la Institutul Național american pentru Îmbătrânire (NIH).

Oboseala de căldură, sincopa de căldură (amețeli bruște după expunerea prelungită la căldură), crampele de căldură, epuizarea dată de căldură și AVC-ul de căldură sunt forme cunoscute de hipertermie. Riscul pentru aceste condiții poate crește odată cu combinația dintre temperatura exterioară, starea generală de sănătate și stilul de viață individual. De regulă cele mai afectate sunt persoanele în vârstă, dar nici tinerii sănătoși și în forță nu sunt feriți. Iată ce trebuie eă știi despre hipertermie: 

Greșeli în stilul de viață 

Factorii de stilul de viață pot include faptul că nu beți suficiente lichide, că trăiți într-o locuință fără aer 
condiționat, lipsa de mobilitate și acces la transport, excesul de îmbrăcăminte, vizitarea locurilor supraaglomerate și neînțelegerea modului în care te adaptezi condițiilor meteorologice caniculare. 

Persoanele în vârstă, în special cele cu afecțiuni medicale cronice, ar trebui să rămână în interior în zilele calde și umede, mai ales atunci când este în vigoare o alertă de poluare a aerului. 

Persoanele fără aparate de aer condiționat ar trebui să meargă în locuri care au aer condiționat, cum ar fi centrele pentru bătrâni, centrele comerciale, cinematografele și bibliotecile, recomandă specialiștii NIA. 

Vezi și: Ion Bogdan Codorean, noul președinte SRATS: România, elita ortopediei și traumatologiei sportive din Europa. Pacienți și sportivi din afară vin la noi

Factorii de risc

Factorii de risc legați de sănătate, unii deosebit de frecvenți în rândul persoanelor în vârstă, care pot crește riscul de hipertermie includ:

- Deshidratarea.
- Modificări ale pielii legate de vârstă, cum ar fi afectarea circulației sanguine și glandele sudoripare ineficiente.
- Boli de inimă, plămâni și rinichi, precum și orice boală care provoacă slăbiciune generală sau febră.
- Tensiunea arterială crescută sau alte afecțiuni care necesită modificări ale dietei. De exemplu, persoanele cu diete cu restricție de sare pot prezenta un risc crescut. 
- Transpirație redusă, cauzată de medicamente precum diuretice, sedative, tranchilizante și anumite medicamente pentru inimă li tensiune arterială.
- Luarea mai multor medicamente pentru diferite afecțiuni. Cu toate acestea, este important să continuați să luați medicamentele prescrise și să discutați posibilele probleme cu un medic.
- A fi supraponderal, obez sau subponderal.
- Consumul de băuturi alcoolice.
- Furtună tiroidiană - este un exces de hormon tiroidian din organism. Este o afecțiune care pune viața în pericol și necesită asistență medicală imediată. O furtună tiroidiană poate apărea după boală, intervenție chirurgicală, infecție sau sarcină.

Simptome: 

Specialiștii de la NIH clasifică supraexpunerea la căldură în trei niveluri principale: crampe date căldură, epuizare de căldură și accident vascular dat de căldură.
Crampele de căldură, deși sunt puternice pentru corp, nu necesită asistență medicală. Tind să dispară cu multă odihnă și rehidratare.

Simptomele crampei de căldură includ:

- temperatura corpului ridicată
- ameţeală
- dureri musculare sau rigiditate

Epuizarea prin căldură necesită asistență medicală dacă simptomele durează mai mult de o oră sau se înrăutățesc în timp. Pe lângă simptomele crampei de căldură, o persoană poate prezenta:
- vărsături
- dureri de cap
- concentrare redusă sau judecată afectată

Primele simptome ale afecțiunilor date căldură apar deoarece temperatura corpului urcă peste normal, și pot include cefalee, greață, vărsături, crampe musculare și oboseală. Aceste simptome înseamnă de fapt epuizare dată de căldură. Dacă nu se iau măsuri pentru a reduce temperatura corpului, afectarea datorată căldurii se poate înrăutăți și poate duce la un accident vascular cerebral.

AVC-ul dat de căldură este o formă gravă, care poate pune viața în pericol. Prezintă, printre altele, simptome precum puls rapid puternic, lipsă de transpirație, piele uscată roșie, leșin sau comă.

Temperatura corpului crește până la 40,5 grade Celsius sau mai mult, moment în care persoana în cauză dezvoltă modificări neurologice, cum ar fi confuzia sau pierderea conștienței. a asemenea temperaturi ridicate, proteinele corpului și membranele din jurul celulelor din organism, în special din creier, încep să fie distruse sau funcționează defectuos.

Căldura extremă poate afecta organele interne, provocând defectarea celulelor musculare cardiace și a vaselor de sânge, deteriorarea organelor interne și, în unele cazuri, moartea. Experții de la Harvard Health Publishing spun că există două cauze principale ale AVC-ului dat de căldură:

- Accidentul Vascular Cerebral datorat activității intense: se produce atunci când cineva este activ în mod energic într-un mediu fierbinte, cum ar fi să facă un sport intens într-o zi caniculară sau să participe la activități militare (gen parade sau intervenții ale pompierilor). De obicei îi afectează pe cei tineri, oameni sănătoși, cel mai puțin susceptibili de a fi preocupați de efectele căldurii asupra sănătății lor. De cele mai multe ori, simptomele AVC-ului sunt ignorate.

- AVC-ul neintenționat: apare la persoanele care au o capacitate redusă de a regla temperatura corpului, cum ar fi persoanele în vârstă, copiii foarte mici sau persoanele cu boli cronice. Canicula, fără niciun alt factor, poate fi suficientă pentru a provoca accidente vasculare cerebrale de căldură la acești oameni.

Vezi și: Bolile transmisibile, raportate după noi reguli. În câte zile trebuie anunțate cazurile

Dacă bănuiți că cineva suferă din cauza caniculei:

- Duceți persoana într-un loc umbros sau cu aer condiționat. Îndemnați-o să se întindă.
- Dacă suspectați un AVC, sunați la 112.
- Încurajați individul să facă duș, baie sau să se spele pe corp și față cu un burete cu apa rece.
- Aplicați o cârpă umedă și rece pe încheieturi, gât, axile și / sau inghinal. Acestea sunt locuri în care sângele trece aproape de suprafața pielii, iar cârpele reci pot ajuta la răcirea sângelui.
- Dacă persoana poate înghiți în siguranță, dați-i lichide precum apă, sucuri de fructe și legume, dar evitați alcoolul și cofeina care deshidratează!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.