Acest test simplu îți arată dacă ai...
Bruxismul se caracterizează prin strângerea, scrâșnirea sau frecarea dinților. Acesta apare frecvent în mod inconștient și se poate manifesta atât în timpul stării de veghe, cât și în timpul somnului.
Multe persoane își scrâșnesc dinții ocazional, în special atunci când sunt stresate. Cu toate acestea, poate provoca un stres suplimentar asupra dinților și a maxilarelor, ceea ce poate duce la migrene, disconfort la nivelul maxilarului și alte complicații dacă este efectuat frecvent.
Bruxismul poate afecta pe oricine, dar este cel mai răspândit la adulții tineri, adolescenți și copii. Determinarea prevalenței exacte a scrâșnirilor dinților la persoane este o provocare din cauza apariției nocturne a acestui obicei.
Dacă scrâșnești mult din dinți, este posibil să apară simptome precum:
- Dureri de cap sau dureri faciale, în special dimineața.
- Dureri de urechi.
- Mușchii maxilarului dureroși.
- Tinitus (țiuituri în urechi).
- Dureri când mănânci.
- Dificultate la deschiderea și închiderea gurii.
Bruxismul poate apărea atât în timpul somnului, cât și în timpul stării de veghe. Deși acțiunea rămâne constantă, bruxismul care apare în timpul stării de veghe și cel care apare în stare de inconștiență sunt condiții distincte.
Bruxismul în stare de veghe: Dacă bruxismul (măcinarea sau strângerea) se produce numai în timpul orelor de veghe, este posibil să nu aveți nevoie de tratament - mai ales dacă puteți găsi modalități de a vă crește gradul de conștientizare și de a reduce stresul. Scrâșnirea dinților poate apărea ca urmare a anxietății, tensiunii sau furiei, conform Cleveland Clinic. În plus, poți experimenta o încleștare a mandibulei atunci când te concentrezi intens.
Bruxismul în somn: Scrâșnirea sau încleștarea dinților în timpul somnului poate provoca mai mult rău decât bruxismul în timpul orelor de veghe, deoarece nu îți dai seama că se întâmplă. În mod frecvent, persoanele cu bruxism în somn au nevoie de tratament pentru a atenua simptomele de scrâșnire.
Foto: Freepik @benzoix
Medicii nu știu cu siguranță de ce anumite persoane își pulverizează dinții, în timp ce altele nu. Bruxismului îi lipsește o cauză singulară, identificabilă. Mai mulți factori de risc pot contribui potențial la această situație.
Numeroși factori de risc sunt asociați cu bruxismul, cum ar fi:
- Anxietatea și stresul. Anxietatea și sentimentul de suprasolicitare pot duce la apariția bruxismului. Tulburările de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată (GAD) sau tulburarea depresivă majoră (MDD), cresc riscul de a dezvolta bruxism.
- Obiceiurile legate de stilul de viață. Cei care fumează, consumă cantități excesive de cofeină (mai mult de șase căni pe zi) și consumă alcool sunt de două ori mai predispuși să își scrâșnească dinții decât cei care nu au aceste comportamente.
- Anumite medicamente. O astfel de categorie de medicamente este reprezentată de inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), care sunt utilizați pentru tratarea anxietății.
- Apnee în somn. Numeroase persoane suferă atât de apnee în somn, cât și de încleștarea dinților, după cum susțin cercetările științifice. Cu toate acestea, nu se știe dacă apneea de somn induce bruxismul sau viceversa. Cercetătorii persistă în investigarea corelației dintre dinții încleștați și tulburările de somn.
Atunci când identifică bruxismul, cadrele medicale (adesea dentiștii) se bazează pe un examen fizic și pe simptomele pacientului. Ocazional, însă, poate fi necesar un studiu al somnului (polisomnografie). Această examinare nocturnă efectuată în centre de somn este capabilă să ofere un diagnostic concludent.
Dacă ai bruxism ușor sau doar ocazional, probabil că nu ai nevoie de un tratament formal. Cu toate acestea, în cazuri mai severe, medicii pot recomanda următoarele tratamente pentru bruxism:
- Apărători bucale. O protecție bucală personalizată poate fi fabricată de un dentist pentru a vă proteja dinții. În plus, acest aparat poate modifica poziția mandibulei tale pentru a atenua încordarea mușchilor TMJ.
- Tehnici de reducere a stresului. Dezvoltarea tehnicilor de gestionare a tensiunii poate atenua simptomele bruxismului. Aceasta constă într-o gamă extinsă de tratamente, inclusiv terapie cognitiv-comportamentală, exerciții fizice și meditație.
- Modificări ale stilului de viață. O reducere a consumului zilnic de cofeină sau de alcool poate atenua bruxismul dentar, dacă aceste substanțe sunt cauza. Încetarea fumatului îi poate ajuta pe cei care sunt predispuși la bruxism să oprească această afecțiune și să obțină un somn de mai bună calitate.
- Medicamente. Prin administrarea unui relaxant muscular înainte de somn, strângerea dinților poate fi prevenită sau redusă. Majoritatea cadrelor medicale recomandă această metodă doar temporar.
- Injecții cu toxină botulinică. Medicii pot sfătui utilizarea lor pentru a trata încleștarea dinților în cazurile severe. Aceste injecții reduc inflamația și relaxează temporar mușchii mandibulei. În mod obișnuit, sunt necesare tratamente repetate la fiecare trei-patru luni pentru a păstra rezultatele.
Aceasta diferă, dacă îți scrâșnești dinții rar, probabil că nu este o problemă semnificativă. Cu toate acestea, dacă această activitate ajunge să se manifeste frecvent pe o perioadă de timp îndelungată poate duce la complicații ulterioare de sănătate, cum ar fi tulburarea articulației temporomandibulare, tinitus, migrene și fracturi dentare.
În concluzie, înțelegerea semnelor subtile și solicitarea unei intervenții la timp pentru bruxism pot face o diferență semnificativă în păstrarea sănătății orale și a bunăstării generale. Fie prin utilizarea unor apărători bucale personalizate, tehnici de reducere a stresului sau ajustări ale stilului de viață, luarea unor măsuri proactive îți dă posibilitatea de a învinge provocările reprezentate de scrâșnitul dinților.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Acest test simplu îți arată dacă ai...
Tututor ni s-a întâmplat să uităm...
Această afecțiune extrem de...
Analiza de sânge care îți arată dacă...
Ce trebuie să știi despre mici și...
Acest tip de cancer prezintă simptome...
Infecția cu COVID este asociată cu...