Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Boala Alzheimer ar putea fi „văzută” în ochi în faze incipiente
14 noi, 09:08
O analiză a modului în care retina reflectă lumina ar putea ajuta la diagnosticarea precoce al bolii Alzheimer.
Alzheimer ar putea fi „văzut” în ochi în fază încipientă

Oamenii de știință de la Universitatea Minnesota din Minneapolis au efectuat un studiu recent, ale cărui constatări apar în ACS Chemical Neuroscience. Cercetatorii au investigat imagistica hiperspectrala retiniana (HSI) ca o tehnica potențială pentru depistarea timpurie a bolii Alzheimer la 35 de persoane.

HSI este o metodă imagistică emergentă în medicină. Ca ajutor de diagnostic, poate oferi informații valoroase despre compoziția și structura țesuturilor.

Oamenii de știință pot face scanări HSI ale retinei folosind o cameră specială care se atașează la un sistem de imagistică spectrală.

Metoda, care durează aproximativ 10 minute, este neinvazivă și nu necesită injectarea substanțelor de urmărire, notează medicalnewstoday.com.

Testele pentru Alzheimer, necesare 

Boala Alzheimer este responsabilă pentru 60–80% din cazurile de demență, o afecțiune incurabilă care afectează progresiv memoria și gândirea până la punctul de a nu mai fi posibilă viața independentă.

Prezența aglomerărilor toxice de proteine beta-amiloide în creier este un semn distinctiv al bolii Alzheimer.

Dacă ar exista o modalitate de a detecta aglomerațiile toxice de beta-amiloid în fazele lor timpurii, acest lucru ar putea îmbunătăți considerabil diagnosticul precoce și poate crește potențialul tratamentului pentru a întârzia evoluția bolii.

Deoarece retina este o extensie a creierului, este posibil ca aceste grupări toxice de proteine să se formeze și acolo.

Aceste cunoștințe au determinat oamenii de știință să caute biomarkerii Alzheimer în retină, care este ușor de examinat noninvaziv.

HSI retiniană folosește reflectarea luminii

HSI retiniană aplică principiul dispeersiei Rayleigh, adică dispersia radiațiilor electromagnetice de către particule care sunt mult mai mici decât lungimea de undă a radiației.

În lucrarea lor de studiu, autorii explică că, datorită acestui principiu, ei s-ar aștepta ca retinele cu mici grupuri de beta-amiloid formate de timpuriu să împrăștie lumina într-un mod diferit de retinele care nu au aglomerarea de proteine, ori au grupuri mai dezvoltate.

Echipa a demonstrat deja eficacitatea tehnicii la modelele de șoareci ale bolii Alzheimer.

Sensibilitatea tehnicii, mai mare în fazele incipiente ale bolii

Noul studiu "se referă la traducerea tehnicii noastre HSI retiniene de la modele animale la subiecți umani cu boala Alzheimer", scriu autorii.

În noua cercetare, echipa a comparat rezultatele HSI retiniene de la 19 persoane în diferite stadii ale Alzheimerului cu cele din 16 care nu aveau boala și, de asemenea, nu aveau antecedente familiale ale acesteia.

Pentru fiecare participant, echipa a preluat scanări HSI din diferite părți ale retinei, inclusiv discul optic, retina perifoveală și retina centrală.

Rezultatele au arătat că indivizii a căror împrăștiere a luminii retiniene a avut „cea mai mare abatere spectrală de la subiecții de control” au fost cei ale căror teste de memorie au indicat că s-au aflat în stadiul de deficiență cognitivă ușoară (MCI). În plus, cercetătorii au descoperit că nivelul de abatere spectrală a fost corelat cu scorurile testului de memorie ale celor din stadiul MCI.

Ei sugerează că aceste rezultate indică faptul că sensibilitatea tehnicii este mai mare în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer.

Vârsta și anumite afecțiuni ale ochilor, cum ar fi glaucomul și cataracta, par să aibă un efect mic sau deloc asupra rezultatelor.

Primul și autorul corespunzător al studiului, Swati S. More, Ph.D., care este profesor asociat în cadrul Centrului pentru proiectarea medicamentelor de la Universitatea din Minnesota, prevede că HSI retiniene vor deveni parte a testelor oculare anuale care ar putea ajuta la identificarea persoanelor care ar putea nevoie de un examen sau tratament suplimentar.


Ştiri Recomandate

Salata de boeuf, ingredientul care face diferența: părerea unui nutriționist
O proteină pro inflamatorie ar putea provoca vaginoza bacteriană
Dr Gabriel Mitulescu. Foto: DC Medical
EXCLUSIV
Dr Gabriel Mitulescu: chirurgia oncologică în România la Interviurile DC Medical
Somnul prea lung poate crește riscul de accident vascular cerebral
Boala Alzheimer nu este dictată doar de gene
Scandal cu rezidenți și doi medici, la Secția de Nefrologie a Spitalului Sf Ioan
Virusuri mai sigure pentru diagnosticare? Soluția descoperită de cercetători
Prea mult somn, risc crescut de accident vascular cerebral
Comentarii