Beta carotenul, antioxidantul cu efect împotriva bolii Alzheimer. Unde îl găsim și care este doza recomandată
23 sep 2022, 23:03

betacarotenul antioxidantul. FOTO: Freepik @onlyyouqj
Beta carotenul are proprietăți antioxidante puternice și reduce stresul oxidativ, cel care contribuie la dezvoltarea bolilor cronice.

Beta carotenul, pigmentul colorat ce face parte din grupul carotenoiziilor, este precursorul vitaminei A, fiind transformat la nivelul ficatului, și se regăsește într-un număr mare de fructe și legume.

Acesta are proprietăți antioxidante puternice, contribuind la neutralizarea radicalilor liberi și astfel diminuând șansele să fie creat un dezechilibru în organism, astfel este redus stresul oxidativ. Oamenii folosesc beta carotenul pentru tulburarea ereditară marcată de sensibilitatea la lumină, dar și pentru a preveni anumite tipuri de cancer, boli de inimă, cataractă sau îmbătrânirea pielii.

Beta caroten, beneficii pentru sănătate

Fiind o sursă generoasă de vitamina A, beta carotenul acționează ca un antioxidant, reduce stresul oxidativ, care contribuie la dezvoltarea anumitor boli cronice. Potrivit unor studii, dietele bogate în antioxidanți au capacitatea de a susține sănătatea organismul, astfel, pot proteja corpul de tulburări cognitive, cum ar fi boala Alzheimer, notează National Library of Medicine.

De asemenea, dietele bogate în alimente cu un conținut ridicat de antioxidanți poate proteja împotriva dezvoltării:

- cancerului de sân în perioada de premenopauză;

- cancerului pulmonar;

- cancerului pancreatic.

De altfel, specialiștii în nutriție și boli metabolice recomandă și încurajează o dietă bogată în legume și fructe, care pe lângă beta caroten au și un conținut important de minerale, vitamine și nutrienți, care vin în sprijinul sănătății.

Beta caroten (provitamina A), doza necesară

Aportul de vitamina A variază în funcție de vârstă și statut, astfel, femeile însărcinate și cele care alăptează au nevoie de o cantitate mai mare.

Conform INS, cantitatea de vitamina A necesară este următoarea:

- până la 6 luni 400 micrograme

- 7-12 luni 500 micrograme

- 1-3 ani 300 micrograme

- 4-8 ani 400 micrograme

- 9-13 ani 600 micrograme

- peste 14 ani 900 micrograme la bărbați și 700 micrograme la femei

- gravidele au nevoie de 770 micrograme, în timp ce femeile care alăptează au nevoie de 1.300 micrograme pe zi.

De reținut că deși organismul își face stocuri de vitamina A, are nevoie de un aport în fiecare zi.

Beta carotenul în alimente

Beta carotenul se găsește cel mai adesea în legumele și fructele de culoare galben sau portocalie, însă este prezent ți în verdețurile cu frunze închise la culoare.

Cele mai bogate alimente în beta caroten sunt:

- spanacul, salata, kale, broccoli;

- morcovi, cartofi dulci, dovleac plăcintar;

- pepene galben și roșu;

- ardei gras și kapia;

- caise, piersici, nectarine;

- mazăre și boabe de fasole verde.

De asemenea se găsește în plantele aromatice și condimente - boia, piper Cayenne, coriandru, maghiran sau salvie.

Ca referință, 100 de grame de morcov fiert conține 8.285 micrograme de beta caroten, potrivit Nutrition&You.

Indicele glicemic și impactul asupra sănătății. "Scorurile" indicelui glicemic și la ce trebuie să fiți atenți dacă optați pentru dieta diabeticilor

Indicele glicemic reprezintă o scală care clasifică numărul de carbohidrați din alimente, de la zero la 100, indicând cât de repede un aliment determină creșterea glicemiei unei persoane.

Acesta este eficient atât pentru persoanele cu diabet, la care alimentele cu indice glicemic ridicat poate provoca creșteri dăunătoare ale glicemiei, cât și pentru cei care doresc să urmeze diete pentru menținerea în greutate sănătoasă.

O dietă echilibrată, nutritivă și sănătoasă include o gamă variată de alimente, astfel că o persoană nu este limitată la a consuma doar alimente cu indice glicemic scăzut, însă poate să fie de folos pentru a face alegeri sănătoase. De asemenea, trebuie menționat și faptul că o astfel de dietă poate avea unele beneficii, dat și unele probleme, printre acestea numărându-se combinațiile de alimente care pot avea impact diferit asupra glicemiei, potrivit Mayo Clinic.

Problemele pe care le include dieta pe baza indicelui glicemic pentru diabetici

- Nu arată modul în care un singur produs alimentar față de o combinație de alimente poate avea un impact diferit asupra glicemiei;

- Nu ia în considerare toate variabilele care afectează glicemia, cum ar fi modul în care sunt preparate alimentele sau cantitatea consumată;

- Nu include alimente care au un conținut scăzut sau deloc de carbohidrați și include doar alimente care conțin carbohidrați;

- Nu clasifică alimentele în funcție de conținutul de nutrienți - alimentele cu un indice glicemic scăzut pot fi bogate în calorii, zahăr sau grăsimi saturate;

- Poate fi dificil de urmărit indicele glicemic. În primul rând, nu există un standard pentru ceea ce se consideră alimente cu indice glicemic scăzut, moderat și ridicat. În general, alimentele ambalate nu indică pe etichetă clasamentul IG și poate fi greu de estimat care ar putea fi acesta;

- Principiile de bază ale unei alimentații sănătoase, controlul porțiilor și numărarea carbohidraților sunt toate modalități de a vă ajuta să vă gestionați și să vă controlați mai bine glicemia. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Deficitul de vitamina A, dăunător pentru vedere. Poate duce la orbire

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?