Ateromatoza carotidiană, cauze și factori de risc. Când se recomandă intervenția chirurgicală

ateromatoza carotidiana. FOTO: Freepik @zinkevych
Ateromatoza carotidiană este o afecțiune vasculară cu impact deosebit la nivelul populației. Care sunt cauzele ce duc la apariția acesteia.

Ateromatoza carotidiană este o afecțiune vasculară în care, pe pereții interni ai vaselor carotide, se formează plăci de aterom. De obicei, ateromatoza carotidiană face parte dintr-o afectare mai extinsă a vaselor de sânge, ea putând fi localizată la nivelul tuturor arterelor cu consecințe mai grave în cazul afectării arterelor coronariene.

Dr. Ionuț Munteanu, medic primar chirurgie vasculară, a explicat situațiile în care ateromatoza carotidiană este depistată, dar și când este recomandată intervenția chirurgicală.

”La nivelul Europei, la o populație de 700 de milioane de locuitori, anual se produc aproape 1.5 milioane de infarcte cerebrale, ceea ve înseamnă o amploare deosebită a acestei patologii, de aceea Societatea Europeană de Chirurgie Vasculară acordă o importanță deosebită diagnosticării și tratării bolii carotidiene”, a declarat prof. dr. Ionuț Munteanu, medic primar chirurgie vasculară, la Digi 24.

Ateromatoza carotidiană, cauze, factori de risc și simptome

Cauzele acestei boli sunt micile leziuni la nivelul peretelui intern al arterelor ce determină inflamarea locală ce îngroașă peretele vasului sanguin. Astfel, la nivelul acestuia se depun leucocite, colesterol și calciu, formându-se placa de aterom.

Printre factorii de risc avem factorii nemodificabili, adică vârsta, sexul și încărcătura genetică, respectiv, cei modificabili.

Aceștia sunt: 

- fumatul

- hipertensiunea arterială

- colesterolul crescut

- diabetul zaharat

- obezitatea.

În funcție de arterele care sunt afectate, simptomele ateromatozei carotidiene pot indica afecțiuni diverse.

Astfel, în cazul arterelor coronariene poate cauza durere în piept sau infarct miocardic, iar în cazul arterelor din membrele inferioare poate cauza arteriopatie obliterantă cu durere și tulburări de mers.

Ateromatoza carotidiană, diagnostic

”Pacienții ajung la noi atunci când sunt diagnosticați cu o stenoză, o îngustare a arterei carotide, din cauza depunerilor de colesterol, adică formării acelei plăci de aterom. Aceștia sunt diagnosticați fie după ce au făcut un accident vascular cerebral, constituit sau tranzitor, fie întâmplător, când ajung la medic pentru diferite simptome, incluzând vertij, amețeli, zgomot în urechi, și sunt trimiși la o investigație suplimentară, adică de exemplu o ecografie doppler carotidian.

De regulă, procesul de ateromatoză este sistemic, adică există depuneri la nivelul arterelor coronare, la nivelul arterelor periferice, de aceea, orice pacient simptomatic de o patologie ateromatoasă ar trebui să efectueze o investigație și la nivelul arterelor carotide”, mai spune medicul.

Vezi și: Ce să faci în caz de AVC. Ce trebuie să bei și în ce poziție trebuie stat. Pandrea: Altfel apare "înghițitul limbii"

Ateromatoza carotidiană, tratament

Tratamentul ateromatozei carotidiene poate fi chirurgical sau medicamentos, iar alegerea variantei optime este oferită de Ghidurile Societății Europene de Chirurgie Vasculară (SECV), în funcție de simptomatologia prezentată de pacienți.

”SECV avertizează că un pacient simptomatic, ne referim la pacientul care a prezentat un accident vascular, constituit sau tranzitor, un pacient simptomatic în ultimele 6 luni are indicație certă de chirurgie, de tratament chirurgical dacă îngustarea lumenului, adică stenoza arterei carotidiene este situată între 70 și 99%.

În situația în care stenoza arterei carotide este între 50 și 69%, de asemenea, recomandarea principală este de tratament chirurgical.

În cazul în care, din anumite motive, pacientul nu va suferi intervenția chirurgicală, de cele mai multe ori din teama de operație, se are în vedere tratamentul medical, care trebuie să constea într-un singur medicament antiagregant, adică medicamentul care împiedică formarea cheagurilor pe placa de aterom. Cel mai comun medicament este acidul acetilsalicilic, în doze de până la 75-300 mg”, a mai spus medicul.

Potrivit dr. Munteanu, în cel mai recent Ghid al SECV, s-a stipulat că procedurile chirurgicale au întâietate în fața procedurilor de stentare.

”Chirurgia se aplică tuturor pacienților, chiar și celor de peste 70 de ani, simptomatici în ultimele 6 luni și care prezintă o stenoză între50 și 99%. Stentarea carotidiană este rezervată cazurilor grave care nu au putea suporta o intervenție chirurgicală”, a mai spus medicul.

Ateromatoză, prevenţie

Ca la mai toate afecțiunile cardiovasculare și la ateromatoză prevenția ține de adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat. Astfel, populației i se recomandă

- evitarea fumatului;

- dietă sănătoasă și echilibrată (ultimele studii arată că dieta mediteraneană este cea mai indicată în acest sens);

- mișcare ușoară zilnică sau moderată, de trei ori pe săptămână;

- evitarea sedentarismului;

- evitarea consumului excesiv de alcool;

- menținerea unei greutăți optime;

- complianță la tratamentul prescris;

- relaxarea și evitarea perioadelor de stres îndelungat (care poate contribui la dezvoltarea hipertensiunii arteriale precum și alte tulburări metabolice prin nivelul crescut de cortizol), notează MayoClinic.

Vezi și: Cea mai bună dietă pentru inimă. Cardiolog: S-a dovedit a fi asociată cu cea mai mică incidență a bolii cardiovasculare, dar și a cancerului

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel