Alimentele procesate pot crește riscul de a dezvolta cancer colorectal. Autorităţile sanitare franceze au confirmat „existenţa unei asocieri între riscul de cancer colorectal şi expunerea la nitraţi şi nitriţi”. În acest caz este vorba de carnea procesată. 

Agenţia naţională pentru securitatea sanitară a alimentaţiei (Anses) ”recomandă reducerea expunerii populaţiei la nitraţi şi nitriţi prin măsuri proactive ce vizează limitarea expunerii prin intermediul alimentelor”.

Nitriții prelungesc durata de valabilitate a alimentelor

Nitriții adăugați în mezeluri prelungesc durata de valabilitate a produselor. În plus, acestea au și rolul de a preveni dezvoltarea bacteriilor ce cauzează în special botulismul, o afecţiune neurologică gravă. Aceştia sunt totodată compuşi ce dau şuncii culoarea roz, care este în mod natural gri.

Sunt producători care au lansat sortimente de șuncă ”fără nitriți”, însă Anses avertizează împotriva soluţiilor de substituţie pe bază de ”extracte vegetale”. 

”Aceasta nu constituie o alternativă reală în măsura în care (aceşti substituenţi) conţin în mod natural nitraţi care, sub efectul bacteriilor, sunt transformaţi în nitriţi. Aceste produse aşa-numite ”fără nitriţi adăugaţi” sau cu ”zero nitriţi” conţin aşadar nitraţi şi nitriţi ascunşi”, a subliniat Anses, potrivit Reuters.

Vezi și: Celulele stem recoltate la naștere NU ajută copilul dacă face leucemie. Alina Tănase, EXPLICAȚII: Nici celulele stem dintr-o bancă privată NU AJUTĂ

Care este doza zilnică admisă

Anses consideră că este important să se definească mai bine ”doza zilnică admisă” (DZA) de nitraţi şi nitriţi. Pentru că agenţia a constatat un paradox: existenţa unei legături între consumul de carne procesată şi riscul de cancer, chiar dacă dozele maxime recomandate (150 de grame de mezeluri pe săptămână în Franţa) sunt respectate (de 99% din populaţie).

DZA este ”definită separat pentru fiecare dintre aceste substanţe, în timp ce mecanismele biochimice implicate constituie o serie de transformări către compuşi nitrozaţi”, se subliniază în aviz.

Concentraţia de nitraţi, prezenţi în mod natural în sol, poate creşte ca urmare a activităţilor agricole (îngrăşăminte, efluenţi din crescătorii etc.). Aceştia se găsesc în plantele consumate şi în apa băută.

Odată ajunşi în gură, sub efectul enzimelor bacteriene, nitraţii ingeraţi se transformă în nitriţi. Când sunt prezenţi în exces, aceştia din urmă, instabili, pot să genereze formarea de „compuşi nitrozaţi”, „cunoscuţi pentru caracterul lor genotoxic şi cancerigen”.

Anses recomandă, aşadar, continuarea cercetărilor pentru ”stabilirea valorii de referinţă toxicologică ţinând cont de co-expunerea” la aditivi, dar şi lansarea de noi studii epidemiologice pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre asocierea cu riscul de apariţie a diferitelor tipuri de cancer.

Între timp, agenţia franceză recomandă limitarea consumului de mezeluri la 150 de grame pe săptămână şi adoptarea unei diete diversificate, cu cel puţin cinci porţii de fructe şi legume pe zi, mai notează Reuters.

Vezi și: Care sunt simptomele sevrajului de zahăr. Cum gestionezi renunțarea la dulce

Carnea procesată, risc de cancer în funcție de conținutul de nitriți

În 2015, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat carnea prelucrată drept cancerigenă din grupa 1, citând suficiente dovezi că aceastea cauzează cancer. Acum, o nouă revizuire contestă această clasificare a , după ce a constatat că pericolul variază în funcție de conținutul de nitriți.

Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC), un braț al OMS, definește carnea procesată drept cea care a suferit întărirea, sărarea, afumarea, fermentarea sau o altă metodă de conservare și îmbunătățire a aromei, notează Medical News Today. 

Printre exemple se numără slănina, șunca, cârnați, carnea de vită macerată și carnea la conserve.

Unii producători de alimente folosesc nitrit de sodiu pentru a vindeca carnea procesată, pentru a îmbunătăți culoarea sau pentru a conserva pentru a crește perioada de valabilitate.

Cu toate acestea, nu toate tipurile de carne procesată conțin nitriți. Cârnații britanici și irlandezi, de exemplu, sunt lipsiți de nitriți, în timp ce frankfurters, chorizo și piperoni din Statele Unite și Europa continentală au nitriti.

De asemenea, în ultimii ani, mai multe cărnuri prelucrate fără nitriți au devenit disponibile consumatorilor. Acestea includ mai multe tipuri de șuncă și slănină.

Cercetătorii de la Institutul de securitate alimentară globală de la Queen's University Belfast (QUB), în Regatul Unit, au analizat studii recente privind legăturile dintre consumul de carne procesat și cancerele colonului, rectului și intestinului.

Ei au descoperit că doar aproximativ jumătate din studii au ajuns la concluzia că există dovezi ale unei legături cu cancerul colorectal.

Cu toate acestea, această proporție a sărit la aproape două treimi (65%) atunci când și-au limitat analiza la studii la om care au implicat doar testarea efectelor cărnii procesate care conțin nitriți.

Ei raportează metodele și rezultatele lor într-o lucrare recentă privind studenții despre nutrienți.

Echipa sugerează că descoperirile lor ar putea explica rapoartele contradictorii din mass-media despre carnea procesată și riscul de cancer.

”Când ne-am uitat la carnea procesată care conține nitriți în mod izolat, care este pentru prima dată când aceasta a fost realizată într-un studiu cuprinzător, rezultatele au fost mult mai clare", spune primul autor al studiului, William Crowe, Ph.D., al Școlii din Științe biologice la QUB, ”Aproape două treimi din studii au găsit o legătură cu cancerul".

Vezi și: Dietele și riscurile la care te expui. Dr. Cezar: Supraponderabilitatea este un dezechilibru hormonal, nu caloric

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.