Un medicament recomandat pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2 insuficient controlat, Ozempic, a făcut furori pe rețelele de socializare ca urmare a efectului secundar pe care îl avea, acela de a pierde în greutate.

Iar viralizarea acestei informații pe TikTok, dar și pe Twitter, nu a făcut altceva decât să pună persoanele care aveau într-adevăr nevoie de acest medicament într-o situație extrem de dificilă, numai dacă ne gândim la cazul Australiei, care a cerut medicilor să limiteze prescripțiile medicale după o creștere alarmată a solicitărilor.

De altfel, specialiștii susțin că persoanele care nu sunt diabetici nu au motive să își administreze acest medicament, mai ales că există alimente care au același efect cu ingredientul activ din Ozempic.

Cum funcționează Ozempic

Ingredientul activ din Ozempic este semaglutida, care acționează prin inducerea sațietății. Acest sentiment de a fi satisfăcut sau ”plin”, suprimă pofta de mâncare, acesta fiind și motivul pentru care funcționează pentru pierderea în greutate.

Semaglutida ajută, de asemenea, pancreasul să producă insulină, și astfel ajută la gestionarea diabetului de tip 2.

Organismul nostru are nevoie de insulină pentru a muta glucoza (sau zahărul din sânge) pe care o obținem din alimente în interiorul celulelor, astfel încât să o putem folosi ca energie, arată Science Alert.

Semaglutida acționează prin imitarea rolului unui hormon natural, numit GLP-1 (peptidă asemănătoare glucagonului-1), produs în mod normal ca răspuns la detectarea substanțelor nutritive atunci când mâncăm.

GLP-1 face parte din calea de semnalizare care îi spune organismului că ați mâncat și îl pregătește să utilizeze energia care provine din alimente.

Ozempic, efecte adverse

Deși pentru unele persoane care vor să slăbească repede utilizarea unor medicamente pe care le consideră miraculoase pare să fie o soluție bună, efectele adverse pe care le dă Ozempicul includ greață, vărsături, diaree și probleme la alte organe.

În plus, atunci când încetați să le luați, senzațiile de apetit suprimat vor începe să dispară, iar oamenii vor începe să simtă foamea la nivelurile lor vechi.

Astfel, dacă ați pierdut foarte mult în greutate rapid, s-ar putea să vă simțiți chiar mai înfometați decât înainte.

Schimbările alimentare au mult mai puține riscuri în ceea ce privește efectele secundare, dar răspunsurile vor necesita mai mult timp și efort.

De altfel, acest medicament este indicat pentru tratamentul adulților cu diabet zaharat de tip 2 insuficient controlat, ca tratament adjuvant la dietă și exerciții fizice, în asociere cu alte medicamente utilizate pentru tratamentul diabetului zaharat, notează ANMDM.

Secreția de GLP-1, substanțe declanșatoare

Potrivit Science Alert, substanțele nutritive care declanșează secreția de GLP-1 sunt macronutrienți - zaharuri simple (monosacaride), peptide și aminoacizi (din proteine) și acizi grași cu lanț scurt (din grăsimi și produși, de asemenea, de bacteriile intestinale bune).

Există dovezi că, prin alegerea alimentelor bogate în acești nutrienți, nivelurile de GLP-1 pot fi crescute.

Aceasta înseamnă că o dietă sănătoasă, bogată în nutrienți care stimulează GLP-1, poate crește nivelul de GLP-1. Acestea ar putea fi alimente cu grăsimi bune, cum ar fi avocado sau nuci, sau surse de proteine slabe, cum ar fi ouăle.

Iar alimentele bogate în fibre fermentabile, cum ar fi legumele și cerealele integrale, ne hrănesc bacteriile intestinale, care produc apoi acizi grași cu lanț scurt capabili să declanșeze secreția de GLP-1.

Acesta este motivul pentru care dietele bogate în grăsimi, în fibre și în proteine vă pot ajuta să vă simțiți sătui mai mult timp.

Totodată, acesta este motivul pentru care schimbarea dietei face parte atât din gestionarea greutății, cât și a diabetului de tip 2, afirmă Emma Beckett, lector la Universitatea Newcastle.

Necesarul zilnic de macronutrienți

Macronutrienții sunt formați din carbohidrați, proteine și grăsimi, iar aceștia pot fi obținuți din alimentație. Multe dintre alimente au conțin combinația de carbohodrați, proteine și grăsimu.

Astfel, sursele importante de carbohidrați includ:

- cereale integrale: orez brun, ovăz, farro și orz

- legume: mazăre, cartofi, porumb și alte legume cu amidon

- fructe: mango, banane, smochine și mere

- fasole și leguminoase: fasole neagră, linte și năut

- produse lactate: lapte și iaurt

Sursele de proteine includ:

- păsări de curte: pui și curcan

- ouă: în special albușurile de ou

- carne roșie: carne de vită, miel și porc

- fructe de mare: somon, creveți și cod

- produse lactate: lapte, iaurt și brânză

- fasole și leguminoase: fasole neagră, linte și năut

- fructe cu coajă lemnoasă și semințe: migdale și semințe de dovleac

- produse din soia: tofu, edamame și tempeh.

Sursele de grăsimi includ:

- ulei de măsline extravirgin

- nuca de cocos: proaspătă, uscată și ulei de cocos

- avocado: avocado proaspăt și ulei de avocado

- nuci și semințe: migdale și semințe de dovleac

- pești grași: somon și hering

- produse lactate: iaurt și brânză integrală, arată Healthline.

Vezi și: Rădăcina de păpădie, conținut ridicat de nutrienți. Ce beneficii are

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.