Alergia alimentara este o reacție a sistemului imunitar la anumite proteine alimentare pe care le consideră străine. Alergiile alimentare diferă de intoleranțele alimentare prin capacitatea lor de a evolua nefavorabil prin apariția edemului glotic.

Medicul nutriționist Florin Ioan Bălănică ne-a vorbit despre primele semne de alarmă. 

"Dacă discutăm despre intoleranțe alimentare, discutăm despre două aspecte. Sunt persoane care încă de la naștere manifestă anumite intoleranțe la anumite tipuri de alimente sau componenți ai alimentelor, cum ar fi intoleranța lactoză sau la gluten. Aceste persoane știu să se protejeze și au un meniu clar stabilit de specialist pe termen lung, dar sunt și persoane care dezvoltă acest tip de intoleranță în timpul vieții.

Ce înseamnă acest lucru? Asta înseamnă că acele persoane au în structura lor genetică, fondul lor genetic, o predispoziție pe care ei n-au știut-o, dar au abuzat de acele tipuri de alimente, adică trebuie să fie un întreg context pentru ca această intoleranță să apară. Așa cum a apărut această intoleranță, ea așa poate să și dispară. Adică nu discutăm despre o chestie absolută.

Din punct de vedere al alergiilor, dacă discutăm despre alergii la anumite tipuri de alimente, există paneluri de teste care ne pot arăta, teste cutanate, adică pe piele sau teste din sânge, dacă există vreo alergie la un anumit tip de aliment", a declarat medicul Florin Ioan Bălănică, în exclusivitate pentru DC Medical, în emisiunea "Pastila de Frumusețe".

Alimentele care dau cele mai multe alergii și intoleranțe. Semnele de alarmă că ai o alergie sau intoleranță alimentară

"Există nouă tipuri de alimente care sunt cel mai alergen posibile, printre ele: albușul din ou, nucile, alunele sau căpșunile. Cred că toată lumea știe lucrul acesta, iar reacțiile pot fi de la o ușoară mâncărime, o roșeață a pielii, până la tulburări digestive severe, tulburări de tranzit, stare de rău, care necesită poate chiar și o internare în Urgență.

Indiferent de caz, avem soluții la îndemână pentru a găsi cauza și mai apoi a putea să oferim pacientului soluțiile optime, iar el să aleagă ce trebuie să facă mai departe.

Din punct de vedere al intoleranțelor, discutăm despre o terapie de excludere a alimentelor, după care o reintroducere treptată. Pacientul în prima perioadă, din păcate, trece printr-un moment nu foarte ușor, în care trebuie să organizeze foarte bine pentru a putea să își reobțină starea de sănătate și a se comporta fix ca un om normal, care nu are absolut niciun fel de problemă de acest de acest fel.

În general, perioadele de inter-sezon, primăvara și toamna, cu toate că am spus că nu le mai putem identifica cu precizie, sunt perioadele în care apar aceste tipuri de de patologii, tocmai pentru că se schimbă alimentația, se schimbă mediul, se schimbă temperatura exterioară și atunci chiar și acea diferență de temperatură de care pomeneam mai devreme ne afectează", ne-a mai spus medicul Florin Ioan Bălănică.

Mai mult, printre simptomele alergiilor alimentare se numără și:

- Manifestări orale la nivelul limbii precum furnicături, amorțeală, edem al buzelor si al limbii la contactul cu alergenul alimentar

- Manifestări gastro-intestinale care includ balonare, greață, vărsături, diaree apărute într-un interval de maximum 2 ore de la ingestia alergenului alimentar

- Leziuni cutanate  precum erupții, prurit, cu accentuarea simptomatologie dermatitei atopice

- Simptome respiratorii reprezentate de strănut, tuse, rinoree, respirație șuierătoare și edem glotic

- Simptome cardiovasculare precum hipotensiune arterială și tulburări ale ritmului cardiac.

Românii, deficitari la vitamina D

"Iar dacă noi nu reușim să ne adaptăm, să petrecem cât mai mult timp în aer liber, pentru că dacă petrecem cât mai mult timp în aer liber, beneficiem atât de această adaptare la mediu, cât și de producția de vitamina D, hormon fundamental și important, care mai departe intră în multiple procese metabolice.

Din păcate, și aici noi, românii, suntem deficitari.

Vă spun că din cei aproape 70.000 de pacienți care am văzut până acum, o proporție de peste 90% au un deficit major de vitamina D. Românii, din perspectivă genetică, nu au o producție, o absorbție și o producție bună de vitamina D și tocmai de aceea am căutat soluții optime pentru a putea să creștem acest nivel de vitamina D în rândul pacienților.

Vestea bună este că acestea există atât nutrițional, cât și din alte perspective, așa că este important să identificăm și mai apoi să abordăm specialistul potrivit în așa fel încât să găsim soluția la îndemână pentru starea noastră de sănătate", a mai spus medicul nutriționist.

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.