Tutunul afectează plămânii și mediul înconjurător. Pe data de 31 mai este marcată Ziua Mondială fără Tutun, prilej de a descuraja consumul de tutun, dar și de a lansa o provocare de abstinență timp de 24 de ore de la toate formele de consum de tutun. Tema de anul acesta este “Tutunul – Amenințare pentru mediul înconjurător și sănătatea noastră”.

”Consumul de tutun afectează sănătatea plămânilor și îi expune la pericole precum cancerul pulmonar, boli respiratorii cronice sau tuberculoză. În UE, consumul de tutun provoacă decesul a aproximativ 700.000 de persoane anual.

Circa 50% dintre fumători mor prematur (în medie, cu 14 ani mai devreme). Pune-ți sănătatea pe primul loc și ia decizii responsabile în ceea ce privește starea organismului tău!”, arată Institutul Clinic Fundeni.

Vezi și: Dieta mediteraneeană, recomandată pentru vindecarea diabetului. Dr. Hâncu: Se bazează și pe controlul porțiilor

Sănătatea și mediul, afectate de tutun

Tutunul ucide peste 8 milioane de oameni, în fiecare an, și distruge mediul înconjurător, dăunând și mai mult sănătății umane, prin cultivare, producție, distribuție, consum și deșeuri post-consum.

”Fiecare țigară fumată sau produs din tutun folosit risipește resurse prețioase de care depinde existența noastră. Renunță la tutun pentru sănătatea ta și a planetei noastre! 

Fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului și conține gaze cu efect de seră. Este un factor de risc major pentru cel puțin două dintre principalele cauze de mortalitate – bolile circulatorii și cancerul – și un factor de risc important pentru multe boli respiratorii cronice severe”, arată Direcția de Sănătate Publică Hunedoara.

Consumul de tutun nu este sigur

Nu există niciun mod sigur de a consuma tutun. Fumatul, prin fumul pe care îl generează în procesul de ardere, declanșează apariția substanțelor cancerigene în atmosferă. 

”Astfel, fumatul pasiv reprezintă un factor de risc și pentru nefumători (o atenție deosebită pentru copiii părinților fumători). Fumatul pasiv (sau involuntar) reprezintă expunerea la fumul de țigară din mediul ambiant.

Acesta este format din două tipuri diferite de fum: primul, expirat de fumător, iar cel de-al doilea, este produs de capătul aprins al țigării. Diferența dintre fumatul activ și fumatul pasiv este că la fumătorii activi se creează dependența psihologică și chimică, iar fumătorii (involuntari) pasivi devin dependenți chimic”, mai notează DSP Hunedoara.

Vezi și: Robotul Da Vinci, cel mai avansat sistem de chirurgie robotică din lume. Rubinsky: Să faci regenerare, fără să faci transplant

Cancerul pulmonar mai frecvent la bărbați

Riscul de cancer pulmonar este de 20 – 25 de ori mai mare la bărbații și femeile care fumează, în raport cu cei care nu fumează. Riscul crește proporțional cu numărul anilor de fumat, cu numărul de țigarete fumate pe zi și cu cât vârsta la care a început să fumeze este mai mică. În Europa, fumatul cauzează aproximativ 82% din cazurile de cancer pulmonar.

Consumul de tutun în rândul adolescenților este, de asemenea, un motiv de îngrijorare, aproape o treime dintre tinerii de 15-16 ani raportând că au fumat în ultima lună în 2019 (31%) – o proporție mult mai mare decât media UE (21%). În România, 40% dintre tinerii de 15-16 ani au fumat în ultima lună din 2019, țigări electronice sau țigări convenționale – acesta fiind procentul cel mai ridicat din toate țările UE, a cărei medie a fost de 28 %.

”Efectele nocive ale tutunului sunt amplificate de consumul de băuturi alcoolice. Astfel, riscul apariției cancerului cavității bucale, faringian, laringian și al cancerului esofagian, crește semnificativ cu creșterea consumului de alcool la fumători.

Fumatul și consumul de alcool vă expun unui risc mai mare de cancer decât cel la care sunt supuși fumătorii care nu consumă alcool”, mai notează DSP Hunedoara.

Decese din cauza cancerului

Conform datelor Institutului Național de Statistică, distribuția în profil teritorial a deceselor prin cancer bronho-pulmonar, în anul 2020, nu este uniform. Județul cu cea mai mică rată a mortalității, în 2020, a fost Vâlcea (23,90/0000 locuitori), iar rata cea mai mare a fost înregistrată în județul Giurgiu (62,10/0000 locuitori,) în timp ce media pe România a fost de (42,50/0000 locuitori).

Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, a fost mai mare în mediul urban (43,40/0000 locuitori), comparativ cu mediul rural (41,40/0000 locuitori) și față de media pe țară (42,50/0000 locuitori). Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul masculin (64,70/0000 locuitori), comparativ cu genul feminin (21,30/0000 locuitori).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.