Temperaturile scăzute, sub normalul perioadei, dar și revenirea în colectivitate, au dus la o creștere alarmantă a afecțiunilor pulmonare în rândul copiilor, cele mai frecvente fiind pneumoniile.

Medicul Beatrice Mahler, manager al Institutului ”Marius Nasta” din București, a explicat la Antena 3 că cei mici sunt expuși, din fericire, infecțiilor virale, dar că un număr mare de persoane se confruntă cu pneumonii similare celor dinainte de pandemie.

”Este într-adevăr o creștere a numărului de pacienți care vin cu pneumonii și constatăm, pe lângă faptul că au pneumonie și sunt forme atipice, agenți patogeni pe care noi i-am întâlnit anterior pandemiei. Există o imunitate scăzută, foarte mulți pacienți cu boli cronice au renunțat la tratament. Ca noi toți, și copiii sunt expuși la infecții. Din fericire, copiii sunt expuși la infecții virale.

Șansa ca o infecție virală să treacă și să se rezolve, în cazul în care copilul are o imunitate bună, este mult mai mare comparativ cu adultul, unde cred că grija trebuie s-o avem tot către cel vârstnici”, a declarat Dr. Beatrice Mahler, manager al Institutului ”Marius Nasta” din București, la Antena 3.

Patologii de ”iarnă”

Dr. Ana Maria Davițoiu, medic primar pediatru la Spitalul de Copii Victor Gomou din Capitală susține că valul de pneumonii este unul specific perioadei de iarnă, iar situația cu care se confruntă pediatrii este una neobișnuită.

”Ne confruntăm cu o patologie absolut neobişnuită pentru luna septembrie, o patologie care seamănă foarte mult cu patologia de iarnă, cu forme de boli respiratorii joase, adică pneumonii, bronşiolite la copiii mici, cu forme severe, cu insuficienţă respiratorie acută la copii cu vârste variate, de obicei cei vulnerabili erau sugarii şi copiii mici.

Acum avem copii cu insuficienţă respiratorie, copii de 5 ani, preşcolari, şcolari mici, neobişnuit.

Probabil că patologia este favorizată de reluarea şcolii, în momentul în care ei merg la şcoală reiau colectivităţile şi nu merg strict în colectivitatea clasei, merg la cluburi, merg la cercuri, fiecare are aria lui de preocupări şi atunci vin în contact, o dată la şcoală, pe urmă cu cei de la judo, cu cei de la pictură, cei de la pictură merg în altă parte şi atunci transmiterea din punct de vedere epidemiologic este mult mai mare”, a explicat Dr. Daviţoiu, notează Știrile ProTV.

Vezi și: Bronșita: cauze, simptome, tratament. Mahler: Rezistența la antibiotic, o problemă majoră

Pneumonia interstiţială atipică, cauze și tratament. Medic: În formele severe de boală este necesară internarea în spital

Pneumonia interstiţială este o afecţiune inflamatorie care determină îngroşarea ţesuturilor de susţinere ale sacilor alveolari de la nivel pulmonar. Dr. Monica Marc - medic primar pneumolog la Spitalul Victor Babeș Timișoara a explicat care sunt cauzele care declanșează boala.

”Pneumonia interstiţială atipică reprezintă o infecţie a interstiţiului pulmonar, adică a spaţiului dintre membrana alveolară şi vasele de sânge. Cel mai frecvent boala este cauzată de virusuri (respirator, rujeolic, rubeolic, citomegalic, sincitial, dar şi de adenovirus). O altă cauză o reprezintă infecţiile cu chlamydii sau mycoplasma pneumoniae. Calea de infecţie este aeriană”, arată medicul.

Pneumonia interstițială – de două feluri

Pneumoniile interstiţiale pot fi primare sau secundare.  De obicei, debutul este progresiv, cu tuse seacă, neproductivă, durere toracică, lipsa poftei de mâncare, cefalee, cu sau fără febră.

Pneumonia insterstițială nespecifică

Există două forme primare de pneumonie interstițială nespecifică - celulare și fibrotice. Forma celulară este definită în principal de inflamația celulelor interstițiului. Forma fibrotică este definită prin îngroșarea și cicatrizarea țesutului pulmonar.

Respirația devine mai puțin eficientă și poate duce la niveluri mai scăzute de oxigen în sânge.

Atât inflamația, cât și fibroza pot fi prezente în același timp. În general, prognosticul este mai bun pentru pacienții cu forma celulară de pneumonie intestițială nespecifică, deoarece inflamația este adesea reversibilă, dar fibroza este permanentă.

”Această cicatrizare este cunoscută sub numele de fibroză și este ireversibilă. Când țesutul pulmonar se îngroașă sau devine cicatrizat, acesta nu funcționează la fel de eficient”, mai arată medicul. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Răceală sau infectare cu Covid, cum le putem diferenția. Medic ORL: Primul simptom este durerea de gât, o durere intensă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.