Compensarea vaccinurilor pentru persoanele aflate la risc, începând de anul viitor, după cum a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la DC Medical, dar și implementarea programului pilot de vaccinare în farmacii, care a fost aprobată deja prin ordin de ministru, arată disponibilitatea pe care autoritățile naționale o are cu privire la prevenirea infecțiilor respiratorii, iar acest lucru ridică ”la fileu” și problema altor vaccinuri pentru prevenirea altor afecțiuni cu impact în rândul populației,

”Sper să găsim sau să se găsească resurse și la finanțarea următorului pas și aici mă refer la compensarea totală sau parțială a vaccinurilor opționale și mai ales vaccinului anti-HPV, care este destul de costisitor.

S-au făcut greșeli atunci când s-a început (n.r. campania din 2010) și este o povară destul de mare pentru familiile care decid să își vaccineze, deocamdată, fetele.

Sper ca să găsim resursele necesare să vaccinăm și băieții, și să ajungem cândva în acea situație în care este Australia, care de doi ani de zile nu a mai avut niciun caz nou de cancer de col”, a declarat dr. Laszlo Attila, secretarul Comisiei de Sănătate din Senat, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii ”Alertă de epidemii-gripă, viroze, pneumonie. Ce poate face sistemul sanitar? Ce putem face fiecare dintre noi”.

Campaniile de dezinformare și reticența părinților

Întrebat dacă ceea ce s-a întâmplat în anii pandemiei, campania de dezinformare îndreptată împotriva Covid a afectat și alte programe de vaccinare în alte patologii, așa cum a fost în 2010, cu cea împotriva HPV, dr. Laszlo Attila a subliniat că au exista reacții negative inclusiv împotriva vaccinării obligatorii, cea cuprinsă în calendarul național de vaccinare

”Din datele pe care le am, în anumite zone există o reticență a părinților față de administrarea vaccinurilor obligatorii, dar nu trebuie să ascundem sub preș nici faptul că au fost anumite sincope de aprovizionare în vaccinurile obligatorii, care iarăși au creat o situație destul de neplăcută, primeam de multe ori tabelele făcute de Direcțiile Județene de Sănătate Publică, în care specificau Mai am vaccinul cutare pentru încă trei zile, 7 zile, Nu-l mai am de două săptămâni și acest lucru nu cred că a făcut prea mult bine procesului de vaccinare, în general”, a mai spus Attila.

În ceea ce privește vaccinul anti-gripal, secretarul Comisiei de Sănătate a Senatului afirmă că acest vaccin este unul cu care, în mare parte, populația este obișnuită.

”Este un vaccin cu care ne-am obișnuit sau cei care s-au vaccinat s-au obișnuit, în sensul că au constatat că în cazul în care și-au făcut vaccinul, de obicei, în acel sezon nu prea au avut de-a face cu boli respiratorii acute foarte grave”, a mai spus Attila.

Vezi și: Cum ne alegem medicii. Cojan: Funcționează principiul de liberă alegere de către pacient. Sunt mai multe criterii

Care este calendarul național de vaccinare

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, România are cuprins în calendarul național de vaccinare următoarele vaccinuri:

În maternitate sunt efectuate vaccinul Hepatitic B, ce se face în primele 24 de ore de la naștere, și vaccinul de tip Calmette Guerrin (BCG), care se face la 2-7 zile de la naștere.

La medicul de familie, la 2, la 4 și la 11 luni de la naștere, sunt administrate vaccinul difetro-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemiphilus B-hepatitic (DTPa-VPI-HiB-Hep.B) și vaccinul pneumococic conjugat.

La 12 luni se administrează prima doză de vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR), urmând ca a doua să fie administrată la vârsta de 5 ani.

La 6 ani este administrat vaccinul difetro-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI), iar la 14 ani vaccinul diftero-tetanic pentru adulți/vaccin diftero-tetano-pertussis acelular.

Campania de vaccinare din 2010, eșuată

România a mai avut o campanie de vaccinare împotriva HPV, în 2010, dar la acel moment a fost considerată agresivă, tocmai din lipsa unei informări corecte, motiv pentru care a și eșuat.

Iar acest lucru nu a fost benefic, având în vedere că România  ocupă primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea provocată de cancerul de col uterin (în jur de 2.000 de decese anual - echivalentul populației unei localități din mediul rural) și locul al doilea, după Bulgaria, la incidența bolii (în țara noastră se înregistrează peste 4.000 de noi cazuri în fiecare an).

Cancerul de col uterin este pe locul 2, după cancerul mamar, în ceea ce privește tipurile de cancer ce afectează femeile din România, potrivit datelor INSS.

Vezi și: Imunitatea încrucișată, eficientă în prevenirea pneumoniei. Attila: Trebuie luată în considerare

Vezi mai multe în VIDEO:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.