Trecerea la ora de vară - o oră de infarct?! „Majoritatea oamenilor se adaptează cu usurință la modificarea orei, modificările adaptive ale organismului facându-se complet în circa 15 zile! Particularitățile fizice și psihice individuale influențează modul cum se realizează această adaptare și unii dintre noi pot prezenta o simptomatologie polimorfă mergând pâna la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni", atrage atenția dr. Tudor Cuhodaru.

Invocând faptul ca se perturbă nejustificat populația și că pierderile din diverse domenii socio-economice depășesc câștigurile unele țări, anumite state au renunțat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată.

Ce efecte are, practic

Deocamdată în România, trecerea de ora de vară este valabilă. Duminică vom dormi mai puțin cu o oră și chiar de luni se vor simți efectele schimbării orei dintre care unele pot fi chiar periculoase, spune Tudor Ciuhodaru. Acestea sunt:

1. Crește riscul de infarct cu 5-10%- timp de trei zile după trecerea la ora de vară în special persoanele tinere, active profesional;

2. Crește riscul suicidar = timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi și la cei cu vulnerabilități psihoemoționale.

„Scurtarea duratei somnului cu o oră precum și trezirea cu o oră mai devreme duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii", continuă dr. Tudor Ciuhodaru.

Ce afecțiuni determină/agravează

Acestea se asociază expunerii prelungite la lumină și modificări în secreția melatoninei cu efect asupra reglării ritmului circadian (somn-veghe) determinând modificari:

a) cardiovasculare: manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate alte tulburări de ritm cardiac;

b) neuropsihice: modificari ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și de memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetență sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere și ideație suicidară.

„Reamintim că sub aceasta simptomatologie se pot ascunde și alte cauze si de aceea este bine să fiți evaluați corespunzător de un medic pentru a nu fi omis un alt diagnostic", arată Ciuhodaru.

Cum eviți dereglările

Pentru evitarea sau diminuarea simptomatologiei neplăcute „recomandăm planificarea corespunzătoare a activităților și evitarea suprasolicitării datorate stimulentelor nervoase, substanțelor psihoactive sau situațiilor conflictuale", continuă el.

„Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber cu efectuarea unor activități fizice (chiar sub forma unor simple plimbări), precum și o alimentație bogată în fructe și legume proaspete", conchide conf. univ.dr.Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgență.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.