Vitamina K este necesare pentru menținerea sănătății oaselor, pentru producerea proteinelor care ajută atât la coagularea sângelui, cât și la metabolismul osos. Tocmai de aceea, persoanele care iau medicamente care diluează sângele, cum ar fi warfarina, trebuie să aibă grijă cu aceste alimente. Întrebați medicul!

Pentru că este esențială înimportantă în utilizarea calciului de către organism, ea pentru a ajuta la formarea oaselor și inhibă calcificarea vaselor de sânge. Vitamina K2 se găsește în alimentele de origine animală și în alimentele conservate.

Când, cum și la cine apare deficiența de vitamina K

Conform manualului Merck (link direct sursa informației), deficiența de vitamina K apare cel mai frecvent la sugari, în special la cei care sunt alăptați. Deficiența poate provoca sângerare; prin urmare, tuturor nou-născuților ar trebui să li se administreze o injecție cu vitamina K.

Sugarii alăptați care nu au primit această injecție la naștere sunt în mod special susceptibili la deficiența de vitamina K, deoarece laptele matern conține doar cantități mici din această vitamină. Boala hemoragică este mai probabilă la sugarii alăptați sau care au o tulburare care afectează absorbția grăsimilor ori o tulburare hepatică. Formulele pentru sugari conțin vitamina K. Riscul este, de asemenea, crescut dacă mama a luat medicamente anticoagulante (cum ar fi fenitoina), anticoagulante (care fac sângele să nu se coaguleze) sau anumite antibiotice.

Sângerarea, principalul simptom al deficienței de vitamina K, poate pune viața în pericol la nou-născuți. Se pot face teste de sânge pentru a verifica cât de repede se formează cheaguri de sânge, teste care pot confirma diagnosticul. Suplimentele de vitamina K luate pe cale orală sau injectate sub piele pot corecta deficiența.

La adulții sănătoși, deficiența de vitamina K este neobișnuită, deoarece multe legume verzi conțin vitamina K, iar bacteriile din intestin produc vitamina K.

Dacă oamenii au deficiență de vitamina K, administrarea de warfarină sau de anticoagulante înrudite interferează cu sinteza factorilor de coagulare (care ajută la coagularea sângelui) și poate crește probabilitatea sau agravarea sângerării. Anticoagulantele sunt administrate persoanelor cu afecțiuni care cresc riscul apariției cheagurilor de sânge (tomboze). Aceste afecțiuni includ nevoia de a rămâne în pat (de exemplu, din cauza unei răni sau a unei boli), recuperarea după o intervenție chirurgicală și fibrilația atrială (un ritm cardiac anormal, neregulat). Persoanele care iau warfarină trebuie să facă periodic analize de sânge pentru a verifica cât de repede se formează cheaguri de sânge.

Teoretic, Vitamina K are două forme:

- Filochinonă: Această formă apare în plante și este consumată în dietă. Se absoarbe mai bine atunci cand este consumat cu grasimi. Filochinona nu este toxică.

- Menachinonă: Această formă este produsă de bacteriile din intestin, dar sunt produse numai în cantități mici. În unele țări, această formă este utilizată pentru suplimentare.

Iată din ce alimente o obții și care este necesarul zilnic

ALIMENTELE bogate în vitamina K sunt: legumele cu frunze verzi, precum napi, spanac și varză, dar și în broccoli, soia, sucul de morcovi, suc de rodie etc.

APORTUL ZILNIC: Adulții au nevoie de aproximativ 1 microgram pe zi de vitamina K pentru fiecare kilogram din greutatea lor corporală. Adică, o persoană care cântărește 65 kg ar avea nevoie de 65 micrograme pe zi de vitamina K, în timp ce o persoană care cântărește 75 kg ar avea nevoie de 75 micrograme pe zi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.