Tiparele de somn sunt analizate de oamenii de știință pentru a identifica anumite probleme neurodegenerative. Dacă adormiți greu sau vă foiți des în timpul somnului, există riscul de a dezvolta demență. 

Demența, ce este

Demența descrie un grup de simptome asociate cu un declin cognitiv în curs de desfășurare. Pentru că nu există leac, intervenția timpurie este esențială. Acum, un nou studiu descoperă un risc pentru starea creierului care ți-ar putea oferi posibilitatea de a interveni cu 10 ani înainte de declanșarea bolii. 

Cercetările anterioare au arătat că somnul joacă un rol important pentru menținerea sănătății creierului. Acum, un nou studiu, publicat în American Journal of Preventive Medicine, susține aceste dovezi. 

Vezi și: De ce ar trebui să mănânci ciocolată la micul-dejun. Motivul suprinzător care te scapă de o mare problemă

Legătura dintre somn și sănătatea creierului

Cercetătorii au descoperit legături semnificative între  tulburări de somn și riscul de a dezvolta demență peste o perioadă de 10 ani. Constatările au sugerat că asocierea insomniei și utilizarea unor medicamente pentru inducerea somnului ar putea crește riscul de a dezvolta demență.

Interesant este faptul că dificultatea de a adormi din nou după trezire a fost legată de un risc mai mic de afectare a creierului.

”Ne așteptam ca insomnia și utilizarea medicamentelor pentru somn să crească riscul de demență, dar am fost surprinși să descoperim că dificultatea de a adormi după trezire a scăzut riscul de demență, potrivit Express.

Motivația din spatele acestei cercetări a fost determinată la nivel personal. Tatăl meu se confruntă cu tulburări cronice de somn de când a început pandemia de COVID-19 și eram îngrijorat de modul în care acest lucru îi va afecta cunoașterea în viitor”, a precizat cercetătorul principal Roger Wong.

Cercetarea a folosit date din Studiul Național de Sănătate și Tendințe în Îmbătrânire (NHATS) pe categoria de vârstă de peste 65 de ani. În plus, acest studiu a inclus doar persoane care nu sufereau de demență la începutul anului 2011.

Vezi și: COVID-19, complicație asupra creierului. Ce este prosopagnozia și cum se manifestă

”Concentrându-se pe variațiile tulburărilor de somn, descoperirile noastre pot ajuta la informarea schimbărilor stilului de viață care pot reduce riscul de demență”, a spus co-investigatorul Margaret Anne Lovier.

În timp ce mecanismul pentru scăderea riscului de demență la persoanele care se luptă să adoarmă după trezire este neclar, cercetătorii cred că un angajament mai mare în activități care păstrează sau cresc rezerva cognitivă poate ajuta la reducerea riscului de demență.

Dovezi recente sugerează că mai mulți adulți în vârstă se luptă cu tulburări de somn.

Indiferent dacă aceste probleme sunt stârnite de anxietatea legată de pandemia de COVID sau de nopțile mai calde declanșate de schimbările climatice, oamenii de știință explică faptul că este important să înțelegem cauza și consecințele pe termen lung ale acestor probleme de somn.

”Constatările noastre evidențiază importanța de a lua în considerare istoricul tulburărilor de somn atunci când se evaluează profilul de risc al demenței pentru adulții în vârstă”, a spus Wong.

În timp ce această cercetare evidențiază unele descoperiri interesante, echipa a explicat că sunt necesare mai multe studii în prezent pentru a examina alte tulburări de somn și factori de risc pentru riscul de demență.

Vezi și: Nu mai arunca frunzele ridichilor. Transformă-le în preparate sănătoase și savuroase

Tulburările de somn, prima analiză asupra riscului de a dezvolta demență

Această cercetare este nouă, deoarece este prima care examinează modul în care măsurile de perturbare a somnului pe termen lung sunt asociate cu riscul de demență, folosind un eșantion de adulți în vârstă reprezentativ la nivel național din SUA. Cercetările anterioare au asociat comportamentul somnului REM, privarea de somn (mai puțin de cinci ore de somn) și utilizarea benzodiazepinelor cu acțiune scurtă cu declinul cognitiv. Rezultatele lor pentru insomnia de întreținere a somnului susțin alte studii recente care utilizează eșantioane de date mai mici și separate.

Nu există un tratament pentru demență, iar abordările farmaceutice recente pentru tratarea demenței au avut un succes limitat, ceea ce indică importanța abordărilor preventive ale demenței.

În timp ce mecanismul de scădere a riscului de demență în rândul celor cu insomnie de întreținere a somnului este încă necunoscut, cercetătorii susțin că o implicare mai mare în activități care păstrează sau cresc rezerva cognitivă poate reduce astfel riscul de demență.

Vezi și: Cum apare ciroza și de ce alcoolul nu e singurul vinovat. Irinel Popescu: Tratamente foarte eficiente care duc la dispariția virusului

Dovezile recente indică faptul că există o prevalență mai mare a tulburărilor de somn în rândul adulților în vârstă decât în rândul altor grupe de vârstă. Acest lucru ar putea fi atribuit unei varietăți de factori, inclusiv anxietatea cu privire la pandemia COVID-19 sau nopțile mai calde ca urmare a schimbărilor climatice.

"Adulții în vârstă își pierd somnul din cauza unei mari varietăți de preocupări. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine cauzele și manifestările sale și pentru a limita consecințele pe termen lung. Constatările noastre evidențiază importanța luării în considerare a istoricului tulburărilor de somn atunci când se evaluează profilul de risc de demență pentru adulții în vârstă.

Sunt necesare cercetări viitoare pentru a examina alte măsuri de perturbare a somnului folosind un eșantion longitudinal național, dacă aceste constatări privind somnul-demența sunt valabile pentru subtipuri specifice de demență și cum anumite caracteristici sociodemografice pot interacționa cu tulburările de somn pentru a influența riscul de demență", a adăugat Dr. Wong.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.