Experții consideră că sindromul Stockholm se poate dezvolta când răpitorul își tratează uman victimele, există o interacțiune față în față între victimă și agresor.

Ca simptome, sindromul Stockholm se poate manifesta în mai multe moduri, inclusiv atunci când victimele: percep bunătatea sau compasiunea de la cel care le captează sau abuzează și dezvoltă sentimente pozitive față de agresor sau agresori, adoptă aceleași obiective și idei despre lume, refuză să-și părăsească agresorii și au percepții negative față de poliție, familie, prieteni și oricine altcineva care ar putea încerca să-i ajute.

Experții au legat acest sindrom de alte fenomene psihologice asociate abuzului - legarea traumei, sindromul persoanelor bătute, neputință, potrivit medicalnewstoday.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News