Cele două studii, publicate în New England Journal of Medicine (NEJM), au fost realizate pe un eşantion de aproape 300 de copii şi tineri cu vârste sub 21 de ani, care au avut COVID-19 (sau suspiciuni întemeiate), cazuri recenzate în Statele Unite în perioada martie-mai, în urma unei alerte lansate în Regatul Unit la finalul lunii aprilie, apoi de către Centrul pentru Prevenirea şi Controlul bolilor (CDC) din Statele Unite în luna mai.

Pe plan global, au fost raportate o mie de cazuri în care sunt incluse şi cele vizate de noile studii, a declarat Michael Levin, cercetător la Imperial College din Londra, într-un editorial publicat de NEJM. Pe 15 mai, Centrul european de prevenire şi de control al bolilor a raportat 230 de cazuri în Europa, dintre care două decese în Franţa şi Regatul Unit, notează Agerpres. 

Apare în a doua etapă a bolii

Aşa cum s-a bănuit, este clar că sindromul apare într-o a doua etapă, la mai multe săptămâni după infectarea cu virusul SARS-CoV-2: un studiu realizat pe plan naţional menţionează o durată medie de 25 de zile, în timp ce altul, realizat la New York, arată că majoritatea cazurilor s-au prezentat la o lună după vârful pandemiei în oraşul respectiv.

Această afecţiune este confirmată ca fiind foarte rară: 2 cazuri la 100.000 de persoane cu vârste sub 21 de ani. Aşa cum au observat deja medici de pe cele două coaste ale Atlanticului, copiii de culoare, hispanici şi de origine indiană sunt relativ mai afectaţi în comparaţie cu copiii caucazieni.

Simptomele cele mai frecvente nu sunt respiratorii: peste 80% dintre copii suferă de fapt de tulburări gastrointestinale (dureri abdominale, greaţă sau vărsături, diaree), iar mulţi au prezentat erupţii cutanate, în special cei sub cinci ani. Toţi au prezentat febră, cel mai adesea mai mult de patru sau cinci zile. La 80% dintre aceştia, este afectat sistemul cardiovascular. În cazul unui procent cuprins între 8% şi 9%, pacienţii au dezvoltat un anevrism al arterelor coronariene.

Cei mai mulţi dintre copii aveau o stare bună de sănătate anterior şi nu prezentau factori de risc sau afecţiuni preexistente.

Dintre aceştia, 80% au fost internaţi la terapie intensivă, 20% au primit asistenţă respiratorie invazivă, iar 2% au decedat.

În momentul primelor alerte, medicii au observat numeroase similitudini cu boala Kawasaki, care afectează în special nou-născuţii şi copiii foarte mici şi declanşează inflamaţii la nivelul vaselor sangvine, care pot provoca probleme cardiace. Aceste noi date confirmă că MIS-C şi Kawasaki au puncte în comun, dar că sindromul nou-descoperit afectează în general copiii cu vârste mai mari şi declanşează inflamaţii mai intense.

Rămâne încă un mister cauza sindromului, care se bănuieşte că ar fi legată de o reacţie anormală a sistemului imunitar. Lămurirea acestui aspect ar putea avea implicaţii asupra dezvoltării unui vaccin şi a inflamaţiilor care afectează de asemenea multiple organe în cazul adulţilor bolnavi de COVID-19, a sugerat Michael Levin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.