Potrivit unui nou studiu, pe măsură ce burta unei persoane crește, centrul de memorie al creierului se micșorează și pot apărea plăci beta amiloide și tau.

Toate aceste lucruri se întâmplă încă de la vârsta de 40-50 de ani, cu mult înainte ca declinul cognitiv să fie evident.

Atât plăcile beta-amiloide, cât și încurcăturile tau sunt semne timpurii ale marșului creierului către un posibil diagnostic al bolii Alzheimer. Plăcile amiloide apar de obicei primele, iar încâlcelile tau apar mai târziu, pe măsură ce boala progresează.

"Cu cât ai mai mult amiloid sau tau în creier, cu atât creierul devine mai bolnav. Modul în care putem urmări un creier cu aspect mai bolnav este scăderea fluxului sanguin. Am observat, de asemenea, atrofie cerebrală, sau o pierdere de materie cenușie, într-o parte a centrului de memorie al creierului numită hipocampus”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Cyrus Raji, profesor asociat de radiologie la Washington University School of Medicine din St. Louis.

Neurologul Dr. Richard Isaacson, director de cercetare la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Florida spune că "un flux sanguin mai redus în centrul de memorie al creierului poate provoca contracție, un alt biomarker cheie pentru Alzheimer. Din moment ce studiul a găsit aceste relații cu zeci de ani înainte de declinul cognitiv și de un diagnostic așteptat, concentrarea cu laser asupra reducerii grăsimii abdominale poate fi unul dintre instrumentele noastre cele mai puternice pentru a lupta împotriva acestei boli teribile".

Obezitatea este o epidemie mondială, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, care estimează că mai mult de jumătate din lume va fi supraponderală sau obeză în următorii 10 ani. 

"În mod conservator, obezitatea ca factor de risc pentru demență afectează cel puțin 1% dintre adulții americani, ceea ce înseamnă că peste 2 milioane de persoane ar putea avea demență cauzată de boala Alzheimer atribuită obezității lor.

Este o mare problemă de sănătate publică. Încercăm să înțelegem cum obezitatea la mijlocul vieții, între 40 și 50 de ani, este un factor de risc pentru boala Alzheimer, care de obicei nu apare simptomatic până la 60, 70 sau 80 de ani”, a declarat Raji.

Grăsimea viscerală înglobează organele în profunzimea corpului, făcând ravagii prin inflamație și hormoni în exces care pot perturba capacitatea organismului de a procesa insulina.

Un studiu pilot realizat de Raji și echipa sa, publicat în noiembrie 2023, a constatat că un tip de grăsime abdominală profundă, numită grăsime viscerală, a fost legată de inflamație și de acumularea de amiloid în creierul a 32 de bărbați și femei în vârstă de 40-50 de ani. La acest moment al cercetării, prezența tau nu a fost confirmată.

Grăsimea viscerală se înfășoară în jurul organelor majore ale corpului și este complet diferită de grăsimea subcutanată de pe restul corpului - grăsimea subcutanată reprezintă de obicei 90% din grăsimea corpului, potrivit Clinicii Cleveland.

"Cea mai mare parte a indicelui de masă corporală (IMC) al unei persoane reflectă grăsimea subcutanată, nu grăsimea viscerală. Așa că măsurăm grăsimea viscerală folosind RMN abdominal și avem un program informatic specializat care poate măsura volumul real al țesutului adipos visceral.

Cu cât o persoană are mai multă grăsime viscerală, cu atât se produce mai multă inflamație în organism și aceasta este mult mai gravă, în realitate, decât inflamația care apare în cazul grăsimii subcutanate.

Grăsimea viscerală primește mai mult flux sanguin datorită poziționării sale în apropierea organelor și este mai activă hormonal decât grăsimea subcutanată.

Am analizat rezistența la insulină prin intermediul nivelurilor plasmatice de insulină la post și al testelor de toleranță la glucoză și am constatat că insulina cea mai anormal de ridicată a fost observată la persoanele cu cantități mai mari de grăsime viscerală. Grăsimea viscerală este cea mai anormală din punct de vedere metabolic, cea care induce diabetul”, a spus Raji.

Acest studiu a constatat, de asemenea, o relație între grăsimea abdominală profundă și atrofia cerebrală, sau o pierdere de materie cenușie, într-o parte a centrului de memorie al creierului numită hipocampus, a spus Raji. Atrofia cerebrală este un alt biomarker al bolii Alzheimer.

Tangle Tau identificate pentru prima dată

Studiul a continuat, adăugând încă 48 de participanți pentru a ajunge la un total de 80. Vârsta medie a participanților la studiu a fost de 49 de ani, iar IMC-ul mediu a fost de 32. Un IMC de peste 30 este considerat obez de către sistemul medical.

Raji a declarat că actualizările privind constatările de până acum au fost prezentate în rezumate la conferința 2024 a Societății de Radiologie din America de Nord.

"Ceea ce este nou este că demonstrăm pentru prima dată că o cantitate mai mare de grăsime viscerală sau ascunsă este legată de proteine tau anormal de ridicate la persoane cu până la 20 de ani înainte ca acestea să poată dezvolta primele simptome ale bolii Alzheimer. Anterior, am arătat doar o legătură între grăsimea viscerală și amiloid”, a spus Raji.

Conform noii cercetări, scanările PET au arătat că, odată cu creșterea nivelului de grăsime viscerală, au crescut și nivelurile de amiloid și tau.

"Această lucrare are un impact foarte mare și este relevantă din punct de vedere clinic pentru cele 47 de milioane de americani și alte sute de milioane la nivel mondial, care prezintă semne timpurii ale bolii Alzheimer care încep să apară în mod silențios în creierul lor, dar nu au dezvoltat încă simptome”, a declarat Isaacson.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.