Școala pe care a pierdut-o România. Daniel Coriu și Irinel Popescu: Erau creiere! Nu i-a păsat nimănui, e un mare gol. E bine să nu distrugem ceea ce s-a creat!

Școala pe care a pierdut-o România - Foto: Freepick @wavebreakmedia @KamranAydinov @romanzaiets
EXCLUSIV
Școala pe care a pierdut-o România. "Nu i-a păsat nimănui. Din nefericire nu prea mai are cine să facă".

Prof. Dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, doctor în științe medicale, medic primar hematologie, Directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular din Institutul Clinic Fundeni ne-a vorbit despre Școala de Transfuziologie, cea mai mare pierdere a României. 

"Transplantul medular trebuie să-l aveți ca un compartiment separat în care, fiind vorba de o terapie de frontieră și de maximă responsabilitate e clar că cine lucrează acolo trebuie să se dedice integral acestui procedeu. Pe de altă parte, există Centrul de Transfuzii și toate procedeele care se efectuează astăzi în transfuziologie în care multe au legătură cu specialitatea dvs. Cum vedeți relația între hematologie și transfuziologie?", a întrebat acad. prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.

"Este un domeniu foarte sensibil. Din nefericire, în România, noi am pierdut Școala de Transfuziologie. Vorbeam despre Centrul de Transfuzii... un centru de referință cu niște creiere, cu niște oameni cu mare, mare experiență.

Ei bine, acum nu mai avem un laborator de imunobiologie, nu mai avem oameni care să poată să determine un grup de sânge cum trebuie. Aici am ajuns! De ce? Pentru că am pierdut tradiția, noi nu mai avem o școală. În transfuziologie nu există Rezidențiat. Noi am mers pe același drum până prin anii 2007 și specialitatea de numea hematologie hemobiologie. A fost o specialitate înființată de prof. Gerota, un om cu o vastă experiență în tranfuziologie. Venea de la Paris în anii '90, cu gânduri foarte bună să ajute tranfuziologia românească și a simțit nevoia să creeze aceste specialități.

Am mers împreună câțiva ani și apoi a dispărut noțiunea de hemobiologie și a rămas doar hematologia clinică. Din acest moment nu se ocupă nimeni de învățământ postuniversitar în transfuziologie, ceea ce este o mare, mare problemă.

Ceea ce avem acum sunt experții creați de prof. Gerota, pe care i-a luat la Paris, i-a instruit acolo și avem un număr limitat, foarte, foarte limitat. Sunt colegii mei și aici suntem. În transfuziologie avem un mare, mare gol", a declarat medicul Daniel Coriu, în exclusivitate pentru DC Medical, în emisiunea Academia de Sănătate.

"Nu i-a păsat nimănui, pentru că percepția despre tranfuziologie este foarte simplistă, e ăla care bagă sânge. Atât cred ei! Din nefericire nu prea mai are cine să facă"

 

"Sigur, trebuie să facem ceva. Eu personal am făcut memorii către cel puțin trei miniștri atenționându-i că în câțiva ani România nu va mai avea școală de tranfuziologie, dar nu i-a păsat nimănui, pentru că percepția despre tranfuziologie este foarte simplistă, e ăla care bagă sânge. Atât cred ei!

Tranfuziologia este o știință, iar noi am pierdut startul, suntem într-un gol și avem nevoie de foarte multă muncă să construim ceea ce avem în anii '90. Acel Institut de Tranfuziologie era plin de oameni excepționali, cu o experiență fantastică și acum nu mai avem nimic.

Ne dorim să facem o rețea, s-a făcut un studiu de fezabilitate, au venit experții europeni care au spus ce sunteți voi aici, să nu aveți școală, ne dau sfaturi, ne dau recomandări, ne dau ceea ce avem de făcut, dar din nefericire nu prea mai are cine să facă", a mai spus Daniel Coriu.

Irinel Popescu: E bine să nu distrugem ceea ce s-a creat. Ideea noastră e de a integra medicina românească în cea internațională ca să putem oferi pacientului român tot ceea ce este mai bun

 

"Cu cât spunem mai mult și mai des poate totuși obținem ceva. Și eu l-am cunoscut de multă vreme pe dr. Ioan Gerota, am colaborat la începuturile transplanturilor în Fundeni și am văzut lucrurile pe care a vrut să le implementeze în România după modelul Occidental. Ideea noastră, de a integra medicina românească în cea internațională ca să putem oferi pacientului român tot ceea ce este mai bun.

În momentul de față în medicină trebuie să ne bazăm foarte, foarte mult pe diaspora românească. Pentru că la fel ca dr. Gerota sunt foarte mulți români plecați, ajunși în poziții foarte importante în străinătate, foarte dispuși să ajute.

Afinitățile culturale și lingvistice sunt o punte de legătură extraordinară și trebuie să profităm de prezența acestor oameni, de ambiția lor, de pozițiile în care au ajuns acolo și mai ales de disponibilitatea lor de a ajuta România.

E bine să nu distrugem ceea ce s-a creat. Oamenii ăia au creat cu multă muncă, cu multă trudă, poate nu au dormit zile și nopți și au sacrificat timpul în spital și construind și încercând să creeze o anumită atmosferă în ceea ce privește resursele umane și au ajuns la anumite realizări. E bine să nu distrugem aceste realizări.

Parte din lipsa de performanță în unele sectoare ale României se cauzează unor anumite mentalități mai ales în acest domeniu. În loc să conservăm și să dezvoltăm ce au făcut alții, de multe ori avem tendința să distrugem. O să repet asta, poate până la urmă o să obținem ceva", a completat Irinel Popescu.

*Dacă îți place articolul, ne poți susține cu un share pe Facebook

Vezi mai multe în video:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

AVC: Trei factori de risc majori. Doi provoacă AVC sever

Crossuri externe

pixel