Schizofrenia este o afecțiune mentală care afectează modul de percepție a ralității, afectează nodul în care persoana afectată simte, vede, reacționează. Originea boloii se presupune că este o combinație a mai multor factori precum genetici, chimici sau factori externi.

Un studiul recent de medicină moleculară EMBO sugerează că o enzimă care ajută la producerea sulfurii de hidrogen în creier lasă o urmă în părul uman și poate servi drept biomarker presimptomatic pentru un subtip de schizofrenie.

Cercetătorii cred că descoperirea ar putea duce la o nouă clasă de medicamente pentru schizofrenie. Tratamentele curente, care vizează sistemele de dopamină și serotonină ale creierului, nu sunt întotdeauna eficiente și dau naștere la reacții adverse.

„Direcționarea căii metabolice a sulfurii de hidrogen oferă o abordare terapeutică nouă”, au concluzionat autorii, a căror investigație a implicat șoareci proiectați genetic, țesutul creierului uman postmortem și persoane cu și fără schizofrenie.

Autor principal al studiului, dr. Takeo Yoshikawa, care conduce echipa de psihiatrie moleculară la RIKEN Center for Brain Science din Japonia, notează că companiile medicamentoase au încetat să dezvolte noi tratamente pentru schizofrenie.

„O nouă paradigmă este necesară pentru dezvoltarea de noi medicamente”, observă el, adăugând că „în prezent, aproximativ 30% dintre pacienții cu schizofrenie sunt rezistenți la terapia antagonistă a receptorului D2 a dopaminei”.

Au folosit tulpini de șoareci care au niveluri diferite de inhibiție a prepulsei pentru a căuta tipare de exprimare a proteinelor care ar putea corespunde nivelurilor respective.

Această căutare a identificat enzima Mpst. Cercetătorii au observat cum șoarecii cu inhibiție prepulsică scăzută au avut niveluri cerebrale mult mai mari de Mpst decât șoarecii cu inhibiție de prepulsică ridicată.

Mpst, sulfură de hidrogen și foliculi de păr

Știind că una dintre funcțiile Mpst este de a ajuta la producerea sulfurii de hidrogen, echipa a testat apoi creierul animalelor și a constatat că nivelurile de sulfură de hidrogen au fost mai mari la cei cu inhibiție prepulsică scăzută.

„Nimeni nu s-a gândit vreodată la o legătură cauzală între sulfura de hidrogen și schizofrenia”, comentează dr. Yoshikawa.

„Odată ce am descoperit acest lucru, a trebuit să ne dăm seama cum se întâmplă și dacă aceste descoperiri la șoareci ar fi valabile pentru persoanele cu schizofrenie”, adaugă el.

După ce au identificat Mpst drept principalul lor suspect, cercetătorii au plecat apoi în căutarea altor dovezi. Ei au făcut șoareci cu lipsă de Mpst și au arătat că au o inhibare mai mare a prepulsei decât șoarecii obișnuiți.

Acest rezultat a presupus că reducerea Mpst ar putea fi o modalitate de a restabili inhibiția prepulsei.

În următoarea etapă de colectare a dovezilor, echipa a comparat țesutul cerebral postmortem de la persoane cu și fără schizofrenie.

Comparația a relevat o expresie mai puternică în gena care codifică Mpst în țesutul cerebral al celor cu schizofrenie. De asemenea, s-a părut că nivelurile de Mpst se potriveau gravității simptomelor de schizofrenie înainte de moarte.

Într-un alt set de teste, cercetătorii au examinat foliculii de păr de la 149 de persoane cu schizofrenie și 166 fără boală. Au gasit niveluri mai ridicate de proteine care transcrie informatii de la gena care codifica Mpst în foliculii de la persoanele cu schizofrenie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.