Sindromul morții subite la adulți face noi victime și stârnește îngrijoare.

Recent, dirijorul austriac Stefan Soltesz, în vârstă de 73 de ani, a murit chiar în timpul unui concert pe care îl susținea în Germania. Acesta s-a prăbușit pe scenă în timpul concertului de la Teatrul Național din Munchen și a murit.

Maestrul austriac de origine maghiară este ultimul pe o listă tot mai lungă de persoane care se prăbușesc subit și ale căror decese sunt învăluite în mister. 

Băutura care te scapă de dureri de cap, e bună pe caniculă și ține loc de APĂ. Laura Ene: Adaugă frunze de mentă sau busuioc

Medicul Tudor Ciuhodaru, despre sindromul morții subite

Medicul Tudor Ciuhodaru spune că, acest sindrom poate fi prevenit, dar este o problemă de sănătate publică pentru care țara noastră nu face mari pași.

"Am avut pacienți cu accident vascular cerebral sau infarct miocardic chiar și la 30-40 de ani", a spus medicul.

"Să știți că aici este într-adevăr o problemă de sănătate publică, mai ales că moartea subită poate fi prevenită. Și ne uităm la un lucru extrem de important. Din păcate, în România prevenția este la pământ și nu există programe naționale de diagnostic precoce orientate spre analize. 

Vă reamintesc că în Norvegia, după un program care a fost derulat timp de 15 ani și în care s-au direcționat pacienții către analize, către evaluări, incidența bolilor cardiovasculare a scăzut cu aproape 80%. 

Din păcate, nici măcar vârsta nu este un factor protectiv. Am avut pacienți la Spitalul Clinic de Urgență Nicolae Oblu cu accident vascular cerebral sau cu infarct miocardic acut chiar și la 30-40 de ani.

În aceste condiții, sunt două soluții pe care le-am propus de fiecare dată: educație pentru sănătate, predată de la școală, pentru că de o parte, trebuie să știi să adopți un stil de viață sănătos, iar pe de altă parte, noțiunile de prim-ajutor să fie incluse în această educație pentru sănătate și, eventual, predate ca lumea și la școlile de șoferi", a declarat Tudor Ciuhodaru, la Antena 3.

"La fiecare jumătate de oră, un român are un infarct și 1 din 10 nu supraviețuiește"

"Dacă știi să intervii la timp, o viață poate să fie salvată”, a mai spus el.

Întrebat dacă există anumite semne pe care organismul nostru ni le transmite, astfel încât să mergem la control, medicul a spus: "Gândiți-vă că la fiecare jumătate de oră un român are un infarct miocardic acut și aproape 1 din 10 nu supraviețuiește. 

Sunt 40 de cazuri de deces de cauză cardiacă, cel puțin în fiecare zi, iar asta înseamnă o incidență suficient de importantă. 

Așa că, pe lângă acele dureri precordiale cu caracter de "gheară" cum le numesc oamenii, care iradiază în maxilare sau alte părți, să știți că și o simptomatologie digestivă de grețuri, vărsături, dureri abdominale poate indica un infarct interior sau o simptomatologie de tip osteo-articular, fără să aibă neapărat legătură cu un efort fizic intens. 

Carmen Harra, previziune sumbră. Ce urmează după COVID: Va ține până în 2033. Omenirea trece printr-un purgatoriu

Sindromul morții subite, semnele pe care le transmite corpul

Durerile osoase pot să indice tot un infarct miocardic acut, iar pe de altă parte, o simptomatologie respiratorie, precum dispnee asociată transpirațiilor, palpitațiilor în contextul în care aceste lucruri apar în plină sănătate aparentă, pot fi semne de alarmă. 

Pe de altă parte, nu uitați acea formulă FAST - față asimetrică, amorțeală mână sau picior pe o parte, stâlcirea anumitor sunete și simetria ridicării brațelor. 

Iar timpul este esențial pentru prezentarea rapidă la spital, pentru că această formulă FAST, dacă ar fi cunoscută de fiecare dintre noi, ar putea salva o viață. 

Accidentul vascular cerebral se poate recupera complet, se pot salva vieți în cazul infarctului miocardic acut, dar este important - pe de o parte, educație pentru sănătate, m-am și plictisit de câte ori am propus acest lucru în Parlamentul României. 

Un capitol în plus la orele de biologie poate face diferența dintre viață și moarte, iar pe de altă parte, a ști să acționezi corespunzător în funcție de acele simptome poate face diferența dintre viață și moarte. 

A fost un nou semnal de alarmă că cel puțin la pacienții care au multe cazuri de acest gen în familie ar trebui să se prezinte la un control medical periodic și să-și facă o evaluare corectă, pentru că astfel facem prevenția, iar prevenția salvează vieți de fiecare dată", a mai spus medicul Tudor Ciuhodaru.

Sindromul morții subite la adulți - ce este și ce trebuie să mai știi. Fenomenul SADS. Tinerilor "li se oprește brusc inima"

SADS este un "termen generic pentru a descrie decesele neașteptate în rândul tinerilor", a declarat Colegiul Regal Australian al Medicilor Generaliști, care apare cel mai frecvent la persoanele cu vârsta sub 40 de ani.

Termenul este folosit atunci când o autopsie post-mortem nu poate găsi o cauză evidentă a morții. 

Fundația SADS, cu sediul în SUA, a declarat că peste jumătate din cele 4.000 de decese anuale cauzate de SADS la copii, adolescenți sau tineri adulți prezintă unul dintre cele două semne de avertizare principale.

Aceste semne includ un istoric familial de diagnosticare SADS sau de moarte subită și inexplicabilă a unui membru al familiei și leșin sau convulsii în timpul exercițiilor fizice, sau atunci când sunt excitați sau speriați, potrivit Daily Mail.

Experţii de la Colegiul Regal Australian (RACGP) explică faptul că Sindromul morții aritmice bruște, cunoscut frecvent sub numele de SADS, este "un termen generic pentru a descrie decesele neașteptate la persoanele tinere (de obicei în vârstă de 40 de ani), a căror cauză este nedeterminată sau necercetată".

Au fost cazuri, în străinătate, ale unor persoane de 19-31 de ani, aparent sănătoase, care aveau o viaţă activă şi care au murit brusc.

Institutul Baker Heart and Diabetes din Melbourne dezvoltă primul registru SADS din țară.  

"Există aproximativ 750 de cazuri pe an de persoane cu vârsta sub 50 de ani din Victoria cărora li se oprește brusc inima (stop cardiac).

Dintre acestea, la aproximativ 100 de tineri pe an nu se va găsi nicio cauză, chiar și după investigații extinse, cum ar fi o autopsie completă (fenomenul SADS)", a declarat un purtător de cuvânt al Institutului Baker Heart and Diabetes din Melbourne.

Cardiologul și cercetătorul Dr. Elizabeth Paratz a declarat că: "Registrul lui Baker a fost primul din țară și unul dintre puținele din lume care a combinat informații de la ambulanță, spital și medicină legală. Vă permite să vedeți că oamenii au avut stop cardiac și nu s-a găsit nicio cauză în partea din spate".

Ea crede că potențiala lipsă de conștientizare se poate datora faptului că "o mare parte dintre acestea au loc în afara mediilor medicale tradiționale".

"Majoritatea acestor evenimente SADS, 90%, au loc în afara spitalului - persoana nu supraviețuiește - așa că, de fapt, personalul de pe ambulanță și medicii legiști se ocupă de majoritatea acestor pacienți. Cred că până și medicii subestimează acest lucru. Vedem doar cei 10 la sută care supraviețuiesc și ajung la spital. Noi înșine vedem doar vârful icebergului", a spus Dr. Paratz. 

Pentru familia și prietenii victimelor, SADS este o entitate "foarte greu de înțeles", deoarece este un "diagnostic de nimic", a adăugat Dr. Paratz.

Dr. Paratz a declarat că, din perspectiva sănătății publice, combaterea SADS nu este "la fel de ușoară ca și cum toată lumea din Australia ar fi supusă unui test genetic", deoarece oamenii de știință nu au fost încă 100% clarificați cu privire la "ce gene provoacă acest lucru".

"Cel mai bun sfat ar fi că, dacă ați avut o rudă de gradul întâi - un părinte, un frate, un copil - care a avut un deces inexplicabil, este extrem de recomandat să consultați un cardiolog", a spus ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.