A început sezonul accidentelor pe...
Vitamina K este un nutrient esențial care joacă un rol cheie în coagularea sângelui, rezistența oaselor și, posibil, chiar sănătatea inimii. Este un grup de compuși liposolubili, compuși în principal din două forme: vitamina K1 și vitamina K2.
Ambele forme sunt esențiale pentru diverse funcții corporale, dar provin din tipuri diferite de alimente și fiecare are roluri unice în organism. Înțelegerea importanței vitaminei K, a surselor sale și a potențialelor sale beneficii pentru sănătate poate ajuta la asigurarea unui aport adecvat pentru bunăstarea generală.
Vitamina K nu este un compus unic, ci un grup de vitamine liposolubile vitale pentru coagularea sângelui și metabolismul osos.
Există două tipuri principale: vitamina K1 (filochinonă), care se găsește în principal în legumele cu frunze verzi, și vitamina K2 (menachinonă), care se găsește în produsele animale și alimentele fermentate.
Vitamina K1 este cea mai frecventă formă din dietă și este deosebit de abundentă în alimentele pe bază de plante. Vitamina K2, pe de altă parte, este sintetizată de bacteriile din intestin și se găsește în cantități mai mici în anumite produse animale, cum ar fi ouăle, brânza și carnea.
Coagularea sângelui
Una dintre funcțiile principale ale vitaminei K este rolul său în coagularea sângelui. Vitamina K este esențială pentru producerea de proteine care ajută la coagularea sângelui. Aceste proteine sunt cruciale în prevenirea sângerării excesive în urma rănilor sau a leziunilor.
Fără suficientă vitamina K, riscul de sângerare necontrolată crește semnificativ.
Sănătatea oaselor
Vitamina K joacă un rol important în menținerea sănătății oaselor. Aceasta ajută la producerea osteocalcinei, o proteină care ajută la legarea calciului de matricea osoasă, asigurând oasele să rămână puternice.
Există dovezi care sugerează că un aport adecvat de vitamina K poate ajuta la prevenirea pierderii osoase și la reducerea riscului de fracturi, în special la persoanele cu densitate osoasă scăzută.
Cu toate acestea, deși vitamina K susține sănătatea oaselor, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin rolul său potențial în tratarea sau prevenirea unor afecțiuni precum osteoporoza.
Sănătatea inimii
Vitamina K poate contribui, de asemenea, la sănătatea cardiovasculară, ajutând la reglarea calciului în artere. Prin împiedicarea acumulării excesului de calciu în pereții arteriali, vitamina K contribuie la reducerea riscului de calcificare arterială, care poate duce la apariția bolilor de inimă.
Unele studii au arătat că persoanele cu un aport mai mare de vitamina K1 au un risc mai scăzut de boli de inimă, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma pe deplin aceste constatări.
Foto: Freepik @sokor
Vitamina K este ușor disponibilă într-o varietate de alimente, în special în legumele cu frunze închise. Mai jos sunt unele dintre cele mai bune surse alimentare de vitamina K:
- Frunze verzi: frunzele de muștar, sfecla elvețiană, varza kale, spanacul și varza creață sunt bogate în vitamina K1. De exemplu, 100 de grame de frunze de muștar fierte furnizează peste 494% din valoarea zilnică pentru vitamina K.
- Alte legume: legume precum broccoli, varza de Bruxelles și varza sunt, de asemenea, surse bune de vitamina K1.
- Alimente fermentate: vitamina K2, care se găsește în alimente fermentate precum natto, contribuie la sănătatea oaselor și a inimii și este o parte importantă a unei diete echilibrate.
- Produse de origine animală: carnea, ouăle și produsele lactate furnizează cantități mici de vitamina K2. Bucățile grase de carne și ficatul, în special, conțin niveluri mai ridicate de K2.
Includerea unui amestec de legume cu frunze, alimente fermentate și produse animale în dietă poate ajuta la satisfacerea eficientă a nevoilor de vitamina K.
Deficiența de vitamina K este relativ rară la adulți, deoarece organismul își poate satisface de obicei nevoile prin alimentație și prin sinteza vitaminei K2 de către bacteriile intestinale. Cu toate acestea, anumite afecțiuni pot crește riscul de deficiență.
Persoanele cu tulburări digestive, cum ar fi boala Crohn sau boala celiacă, care afectează absorbția nutrienților, pot avea dificultăți în a absorbi suficientă vitamina K. Persoanele care iau medicamente care interferează cu absorbția vitaminei K, cum ar fi anticoagulantele, trebuie, de asemenea, să își monitorizeze cu atenție aportul.
Nou-născuții sunt mai sensibili la deficiența de vitamina K, motiv pentru care injecțiile sau picăturile de vitamina K sunt administrate în mod obișnuit la scurt timp după naștere pentru a preveni tulburările hemoragice. La adulți, simptomele unei deficiențe pot include vânătăi ușoare, sângerări nazale și, în cazuri severe, sângerări în tractul digestiv.
Citește și: Pericolele ascunse ale lumânărilor parfumate. Parafină sau ceară naturală, care este alegerea mai sănătoasă
Pentru majoritatea persoanelor, nevoile de vitamina K pot fi satisfăcute printr-o dietă echilibrată. Aportul zilnic recomandat variază în funcție de vârstă și sex, adulții având nevoie de aproximativ 90 până la 120 micrograme (mcg) pe zi.
Pentru cei care au dificultăți în a-și satisface nevoile doar prin alimente, sunt disponibile suplimente de vitamina K, deși suplimentarea trebuie făcută cu atenție și sub îndrumarea unui medic, în special pentru cei care iau medicamente precum anticoagulantele.
Deși efectele secundare ale suplimentării cu vitamina K sunt rare, unele persoane pot prezenta simptome ușoare, cum ar fi pierderea poftei de mâncare sau disconfort digestiv ușor. Efectele secundare mai grave sunt mai puțin frecvente, dar pot include probleme precum dificultăți de respirație sau mărirea ficatului.
Vitamina K poate interacționa, de asemenea, cu anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele și antibioticele, reducând potențial eficacitatea acestora. Prin urmare, oricine ia în considerare suplimente de vitamina K ar trebui să consulte un medic, în special dacă ia medicamente care afectează coagularea.
Vitamina K este un nutrient esențial care susține funcții vitale în organism, în special coagularea sângelui, sănătatea oaselor și, eventual, sănătatea inimii. Aceasta se găsește într-o varietate de alimente, frunzele verzi fiind cele mai bogate surse de vitamina K1, iar alimentele fermentate și produsele de origine animală furnizând vitamina K2.
Deși deficiențele sunt rare, este important să se asigure un aport adecvat pentru menținerea sănătății generale. Pentru cei care au afecțiuni specifice sau iau medicamente care afectează metabolismul vitaminei K, este recomandabil să consulte un medic înainte de a face schimbări semnificative în dieta lor sau de a lua în considerare suplimentele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
A început sezonul accidentelor pe...
Știai că data și grosimea primei...
Schimbările alimentare pot fi un...
Acesta este unul dintre cele mai...
Acesta este detaliul la care să fii...
Aceste alimente scad semnificativ...
Uite trucul simplu care îți usucă...
Aerul pe care îl inspirăm, deși...