"Apropo de antibiorezistență, iată cum așa-zisa economie generează costuri, pentru că spitalele sunt reticente în a folosi antibiotice inovative sau nu le folosesc la nivelul solicitat și în felul acesta si ocazia bacteriilor, microbilor să capete rezistență, ulterior fiind mult mai greu de tratat, trebuie să mergi la altă clasă și mai scumpă de medicamente și aici poate că ar trebui companiile să facă un efort de cercetare mai susținut, mai important, pentru că nu doar virusurile care au generat pandemii sunt o amenințare, cât și bacteriile care devin rezistente, infecții care ne întorc în timp înainte de inventarea antibioticelor", a spus Val Vâlcu. 

"Aceasta este o problemă și o provocare uriașă în fața omenirii. Date prezentate la ONU în anul 2016 au arătat că dacă trendul actual de creștere a rezistenței antimicrobiene, corelat din nefericire cu o scădere a inovației în domeniu continuă, atunci în anul 2050 vom înregistra 10 milioane de decese anual, iar costurile cumulative societale, economice vor fi de 100 de trilioane de dolari, o cifră amețitoare.

Sigur, s-au luat multe măsuri. Această problemă este pe masa organizațiilor internaționale, că vorbim de ONU, OMS, grupul G7, cele mai industrializate țări sau grupul G20, organizația economică de cooperare și dezvoltare.

Este o problematică ce strânge tot mai mult suport de la nivel guvernamental, politic, până la industria inovativă. Trendul aici a fost de retragere din inovație. Practic au mai rămas doar patru companii mari, printre care Pfizer e una, alături de alte trei companii care încă investesc în zona asta de antibioterapie, pentru că avem forța financiară necesară, cu toate că modelul actual este unul falimentar. Pe de-o parte este foarte important să promovăm antibioterapia rațională și să folosim antibioticele noi doar în cazuri importante, pentru a prezerva acest armamentarium. 

Pe de altă parte, trebuie schimbat modelul actual de recuperare al investițiilor. De asta s-au retras companiile și de asta asistăm la falimente din partea start-up-urilor care investesc în descoperirea de noi antibiotice. Doar în 2019 au dat faliment 3 astfel de start-up-uri, deși aveau produse înregistrate de care avem atât de mare nevoie.

Ce se întâmplă astăzi? Veniturile unei companii sunt rezultatul unei înmulțiri simple: volum ori preț.

Ori în condițiile antibioterapiei raționale nu putem vorbi de volume mari, deci astfel de companii nu au cum să deruleze programe viabile din punct de vedere financiar. Partea bună e că aceste lucruri nu sunt noi. De ani de zile se încearcă și sunt deja câteva exemple bune în Marea Britanie, în SUA, unde se explorează noi modele pe care le-am putea vedea în strategia farmaceutică începând cu anul viitor, de adresare a acestui eșec al sistemului actual, uitându-ne la valoarea totală medicală, economică pe care inovația o aduce.

Americanii au un model nou, pe modelul Netflix, în care spitalele nu mai plătesc în funcție de volum, ci un abonament, și se asigură că au antibioticul potrivit la momentul potrivit pentru pacientul potrivit, indiferent de preț.

În UE se ia în considerare acordarea unor premii pentru acele companii care reușesc să aducă la îndemâna sistemului de sănătate antibiotice noi. Cred că am trecut de momentul de inflexiune, am ajuns la fund și mă aștept ca de acum lucrurile să meargă pozitiv. Important e să meargă cât mai repede, pentru că trendurile și rezistența la antimicrobiene nu sunt deloc îmbucurătoare", a declarat Dr. Gabriel Dina, Corporate Affairs Manager Pfizer România, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii online "Industria inovatoare de medicamente, partener strategic pentru societate, economie și sănătatea românilor".

România, pe podiumul celor slabi. Dina: Avem o rată de deces de 6 ori mai mare decât cei mai buni din UE

"Pe 17 noiembrie a fost publicat ultimul raport tehnic al ECDC, pe povara asociată rezistenței la antimicrobiene. Ne aflăm pe podium din păcate, pe podiumul celor mai slabi, după Grecia și Italia, cu o rată de deces de 6 ori mai mare decât cei mai buni, țările nordice din Uniunea Europeană.

Trebuie să remarc că actuala conducere a Ministerului Sănătății a avut în vedere acest lucru și a lansat de curând o cerere de propuneri care are un buget de 150 milioane de euro pentru 25 de spitale, tocmai pentru a adresa problemele de infrastructură. Avem nevoie de conșientizare, de campanii de educare a populației și a comunității medicale, având în vedere că în România, doar 2 din 10 locuitori cunosc lucruri simple, cum ar fi că antibioticele nu sunt eficiente în cazul infecțiilor virale. Trebuie redus consumul exagerat și consumul exagerat de antibiotice", a completat el.

Vezi mai multe în video: 

Care este durata tratamentului cu antibiotice. Rogoz, despre abuz: Este o problemă generală în medicina mondială, nu numai în România

Tratamentul cu antibiotice, în funcție de gravitatea infecției, poate varia de la 5, 7, 10 sau 14 zile, uneori putând să ajungă chiar și la luni de administrare. Însă despre ce se ascunde în spatele acestor cifre, dar și care sunt situațiile în care se abuzează de administrarea antibioticelor a explicat medicul Andrei Rogoz, medic prima boli infecțioase. De asemenea, acesta a subliniat și cum se poate eficientiza tratamentul cu antibiotice, prin personalizarea acestuia în funcție de câțiva parametri detectabili în urma umor analize uzuale de sânge.

”Nu este nimic magic în spatele acestor numere, e mai degrabă obișnuință sau ceva care se încadrează la ceea ce se numește medicină defensivă. În ceea ce privește obișnuința, nu este chiar un lucru bun, pentru denotă un pic de lipsă de actualizare cu anumite recomandări privind noile durate de tratament cu antibiotice pentru infecții comune. Toate studiile recente și ghidurile naționale și internaționale au tendință de a reduce această durată a antibioticelor, de la 10 zile la 7 zile, de la 7 la 5, dovedindu-se la fel de eficiente în această durată și cu mai puține efecte secundare”, a declarat dr. Andrei Rogoz, medic primar boli infecțioase, la Digi 24.

Cel de-al doilea aspect, al medicinei defensive, ”este o problemă generală în medicina mondială, nu numai în România și din păcate se abuzează de aceste tratamente cu antibiotice în scopul prevenirii unor complicații anticipate. Foarte rar ai un beneficiu pentru pacient, din punctul acesta de vedere, pentru că orice zi în plus de tratament cu antibiotic vine cu niște riscuri”, a adăugat medicul.

Tratamentul cu antibiotice, abuzuri

Întrebat în care alte situații se mai întâlnesc astfel de abuzuri, medicul subliniat că cele mai frecvente sunt ”tratamentele cu antibiotic provenite din așa-zisele profilaxii. Un pacient care are o intervenție chirurgicală programată are în general o indicație de administrate a unei doze, mai rar 2-3 doze, de antibiotic în preajma intervenției, cu puțin înainte și poate puțin după aceasta.

De multe ori, această perioadă se prelungește și devine tratament cu antibiotic până la 5, 7 zile sau până când pacientul se externează.

Dintre celelalte infecții tratate în ambulatoriu, probabil că infecțiile urinare, care au scheme de tratament între 3 și 5 zile, sunt de multe ori prelungite inutil la 7 zile până la 2 săptămâni”, a mai spus medicul.

Legat de întreruperea unui tratament după numai 2 zile, precum și discuțiile cu privite la creșterea rezistenței la antibioticul respectiv, medicul susține că acesta este ”un mit și care, probabil, contribuie la aceste recomandări de durată fixă, anticipată, a unui tratament cu antibiotic.

Șansele ca un microb, pe care avem, să dezvolte rezistență cresc cu durata de expunere la antibiotic. Ideea de a întrerupe mai devreme poate să fie o indicație greșită, pentru că nu rezolvi infecția. Dar din punctul de vedere al dezvoltării rezistenței, orice zi suplimentară de antibiotic îi crește acest risc”, a mai spus medicul.

De asemenea, a mai spus medicul, sunt și situații în care perioada tratamentului este mai mare de 14 zile. ”Sunt anumite indicații, care țin fie de microbul implicat, fie de localizarea infecției. Sunt anumite organe, anumite țesuturi, în care antibioticele pătrund prost și este necesară prelungirea tratamentului cu antibiotic pentru eradicarea unor microbi, uneori acești microbi având și capacitatea de a forma pe anumite structuri, cum sunt de exemplu proteze vasculare sau proteze ortopedice, niște structuri de rezistență - biofilme, în care supraviețuiesc mult timp și pentru care tratamentul cu antibiotice sunt de ordinul săptămânilor, uneori a lunilor de zile”, a mai spus medicul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.