Vezi și: Axa inimă-creier. Problemele cardiace, asociate cu declinul cognitiv

Cercetătorii de la Spitalul Brigham au descoperit că persoanele care suferă de simptome pe termen lung după COVID-19 au de două ori mai multe șanse să aibă proteine ale virusului SARS-CoV-2 în sângele lor, comparativ cu cei fără aceste simptome. Studiul a analizat 1.569 de mostre de sânge de la 706 persoane care au avut COVID-19, evidențiind o legătură între simptomele long COVID, precum oboseala și problemele de somn, și prezența acestor proteine virale.

Aproape 43% dintre cei cu simptome long COVID au avut proteine virale detectabile în sânge între 1 și 14 luni după infecție, față de 21% dintre cei fără simptome. Aceasta sugerează că o infecție persistentă ar putea contribui la problemele de sănătate continue ale acestor pacienți.

Cercetătorii consideră că, dacă se pot identifica pacienții cu rezerve virale persistente, aceștia ar putea beneficia de tratamente antivirale. Totuși, nu toți pacienții cu long COVID au avut proteine virale, ceea ce sugerează că și alte probleme, cum ar fi disfuncțiile imunității, pot juca un rol.

Infecție persistentă legată de simptomele long COVID

Cercetătorii au realizat progrese semnificative în înțelegerea long COVID, dezvăluind că persoanele cu o varietate de simptome pe termen lung au de două ori mai multe șanse de a avea proteine SARS-CoV-2 în sângele lor comparativ cu cei fără astfel de simptome. Acest studiu, publicat astăzi în Clinical Microbiology and Infection, sugerează că o infecție persistentă ar putea fi un factor cheie în problemele de sănătate continue cu care se confruntă unii supraviețuitori ai COVID-19.

Cercetarea a implicat analizarea a 1.569 de mostre de sânge de la 706 participanți, inclusiv 392 de indivizi din cadrul inițiativei Researching COVID to Enhance Recovery (RECOVER) susținută de Institutul Național de Sănătate, care au fost anterior testați pozitiv pentru COVID-19.

Folosind o metodă de detecție extrem de sensibilă, echipa a căutat proteine întregi și parțiale ale virusului SARS-CoV-2 și a examinat simptomele raportate de participanții cu long COVID, care au inclus oboseală, confuzie mentală, dureri musculare, dureri articulare, tulburări de somn și probleme gastrointestinale.

Constatările au arătat că 43% dintre cei care raportau simptome long COVID afectând sistemele cardiopulmonare, musculare și neurologice au fost testați pozitiv pentru proteine virale în decurs de 1 până la 14 luni de la infecția COVID. În contrast, doar 21% dintre participanții fără simptome long COVID au avut biomarkerii SARS-CoV-2 detectabili în sângele lor în aceeași perioadă de timp.

Vezi și: COVID, impact asupra inimii. Afectează inima și după 3 ani de la infecție

Opțiuni de tratament

Autoarea principală, Zoe Swank, PhD, a subliniat potențialul tratamentelor antivirale țintite, dacă un subset de pacienți cu long COVID poate fi identificat ca având rezervoare virale persistente.

"Dacă putem identifica un subset de oameni care au simptome virale persistente din cauza unui rezervor de virus în corp, am putea să-i tratăm cu antivirale pentru a le alina simptomele", a declarat Zoe Swank.

COVID - FOTO: Freepik@Blessednathalie

Long COVID, cauze multiple

Cu toate acestea, nu toți pacienții cu long COVID au fost testați pozitiv pentru proteine virale persistente, ridicând întrebări despre cauzele fundamentale ale simptomelor lor. David Walt, PhD, investigator principal al studiului, a remarcat că această discrepanță sugerează că ar putea exista mai mulți factori contribuitori la long COVID, cum ar fi disfuncția imunitară rezultată din impactul virusului asupra sistemului imunitar.

Cercetările în curs vizează clarificarea rolului infecției persistente în long COVID. Echipa desfășoară studii de urmărire cu grupuri mai mari și mai diverse, inclusiv indivizi cu sisteme imunitare compromise, pentru a înțelege mai bine prevalența prezenței virale persistente în diferite populații.

David C. Goff, M.D., Ph.D., director științific senior pentru Consorțiul Observațional RECOVER, a subliniat importanța acestor studii în descoperirea mecanismelor din spatele long COVID, ceea ce ar putea conduce la strategii de tratament țintite.

Vezi și: Ciorba de văcuță cu ardei și smântână, semn de neînțelegeri în familie. Radu Leca: Tot ceea ce mâncăm reflectă viața noastră

Studiu național privind tratamentul antiviral

Testul de sânge pentru SARS-CoV-2 dezvoltat de cercetători este, de asemenea, utilizat într-un studiu național numit RECOVER-VITAL. Acest trial va evalua dacă medicamentele antivirale pot ajuta pacienții să se recupereze din long COVID, monitorizând prezența proteinelor virale în sângele lor înainte și după tratament.

Implicații mai largi pentru persistența virală

Conceptul de persistență virală nu este unic pentru COVID-19. Swank a subliniat că alte virusuri, cum ar fi Ebola și Zika, au fost asociate, de asemenea, cu sindroame post-acut similare, sugerând că prezența virală continuă ar putea fi o problemă mai largă care afectează diverse infecții virale.

Pe măsură ce cercetările continuă, constatările cercetătorilor ar putea deschide noi căi pentru gestionarea long COVID și îmbunătățirea recuperării celor afectați de efectele persistente ale COVID-19.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.