Prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu, care este șeful Clinicii de Dermatovenerologie și Oncologie Dermatologică de la Spitalul Elias din București, spune că pielea este departe de a fi un simplu înveliș al corpului.

Un organ imens implicat în tot și toate

„Este cel mai mare organ, are aproape doi metri pătrați, are aproape 5 kilograme, uneori peste. Dar până prin anii 1960 – 1970 se credea că pielea este pur și simplu un înveliș al întregului organism, fără să aibă implicații, fără să fie considerată un organ activ, fără să fie un organ care reacționează, fără să fie un organ care intervine în diverse procese de apărare ale întregului organism. Iată că după perioada anilor 70-75, poate și mai devreme puțin, când s-au întețit cercetările în diverse domenii, în domenii imunologie, în domenii de apărare, în domenii biochimice, în domenii metabolice, endocrinologice, se constată faptul că pielea este, cel puțin din ce în ce mai mult în ultimul timp, este considerată un organ foarte activ, foarte implicat, în întreaga economie – să spunem așa – a sănătății întregului organism".

Să nu uităm – spune profesorul – că „pielea ete un organ supus unui dublu impact, atât antigenic, cât și microbian, câ și fizic, cât și chimic, cât și termic și așa mai departe, a multor, multor impacturi atât din afara cât din înăuntrul organismului".

Supusă agresiunilor interne și externe

„Așa încât, pielea va avea o sumedenie de manifestări care depind foarte mult atât de factorii exteriori, dar foarte mult și de factorii interiori ai organismului", arată Prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu.

În acest fel, pielea este de fapt o interfață și un actor activ în tot ce se întâmplă în organism și în afara lui. Nu e de mirare, așadar, că numărul de boli dermatologice a crescut enorm în acești ultimi câțiva zeci de ani.

„Un exemplu al creșterii al numărului de boli dermatologice, 1.200 – 1.500 de boli erau în anii 1980, Tratatul mare de dermatologie al lui Fitzpatrick, actualmente se discută de peste 5.000 de boli și n-au trecut decât 40 de ani de atunci. Iată, numărul este în creștere, atât din cauza unor schimbări în mediul exterior, dar și foarte multe elemente care se întâmplă în interiorul organismului", subliniază doctorul în științe medicale.

Zeci de mecanisme de apărare

„Se descoperă, după anii 70-75, spre exemplu, că pielea este un organ imunologic, foarte, foarte activ. Deci, pielea are celule de apărare, celule de apărare majoră, sunt celulele acelea mari, macrofagele, care apără pur și simplu, neutrofilele, leucocitele, apără organismul de microbi, de virusuri, de bacterii intracelulare, de bacterii extracelulare, de fungi, de helminți, și așa mai departe. Dar sunt și celule mici de apărare a organismului, care prezintă antigenul, deci o imunologie complexă să spunem așa, și care înseamnă producerea unor elemente de finețe, de maximă finețe, cum ar fi citokinele, chemokinele, în apărarea întregului organism. În afară de acestea, pielea apără organismul foarte bine direct de radiațiile ultraviolete, de factorii fizici, de frigul extrem de căldura extremă, prin sudorație, prin perspirația, schimburile electrolitice pielea le reglează foarte bine, pielea apără organismul, spre exemplu, prin fenomenele de termoreglare, pur și simplu se opune de multe ori – mai ales prin hipoderm, prin zona aceea grasă a pielii – se opune pierderii de căldură din organism. Pielea produce, în mare parte, vitamina D, vitamina D3, mai ales după expunerea la soare, deci, iată, lucruri foarte, foarte importante, pe care le face pielea pentru noi", arată Prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu.

Care sunt cele mai periculoase boli ale pielii și cum îmbolnăvirea ei poate distruge organismul, vedeți în VIDEO.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.