Tabletă
Desktop
Alergiile pot fi o sursă majoră de...
Factorii care agravează alergiile în timpul nopții. Soluții pentru ameliorarea alergiilor care perturbă somnul
Poliomielita este o boală infecțioasă și de câteva zile s-a adus în discuție riscul reapariției unor cazuri.
Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății a precizat că rata de vaccinare împotriva poliomielitei este scăzută.
Ultimul caz de poliomielită a fost înregistrat în România în anul 1992, atunci când virusul a fost importat din Bulgaria.
Rata de vaccinare împotriva poliomielitei este de 75-77% în România, sub valorile ce ar trebui să fie, adică de cel puţin 80-85%. Potrivit actualei scheme de vaccinare din programul național de imunizare, vaccinul VPO este administrat la vârsta de 2 luni, 4 luni și 11 luni împreună cu un alt vaccin pentru infecția cu pneumococ, și la 5-6 ani.
”În momentul de faţă, rata de vaccinare este în jur de 75-77%. Pentru poliomielită ar trebui să fie minim 80-85%. (...) Întotdeauna există riscul apariţiei poliomielitei în orice ţară, printre care şi România, în situaţia în care rata de vaccinare nu este corespunzătoare. Şi când vorbim de rată de vaccinare nu vorbim neapărat numai de produsul hexavalent, la vârsta de două luni, pentru că şansa ca un copil de două luni să facă poliomielită este foarte mică, el nejucându-se în curte cu alţi copii sau bând apă de la cişmea.
Deci, implică o anumită vârstă. Sigur, poate avea un frăţior mai mare care este nevaccinat şi poate să îi aducă, dar introducerea virusului poliomielitic sălbatic, cum spunem noi, este destul de dificil să se întâmple pentru că un virus poliomielitic sălbatic în lume nu mai există decât în foarte puţine state, în special din Asia, dar asta nu înseamnă că este imposibil.
Noi recomandăm ca pentru toate grupele de vârstă, pentru că sunt multe doze de făcut în timpul vieţii, să avem o acoperire vaccinală suficient de bună”, a declarat Adriana Pistol, marți, într-o conferință de presă.
Vezi și: Substanța de contrast, ce este și ce reacții adverse are. Cu sau fără substanță de contrast?
Medicul pediatru Tamara Roșu a explicat în exclusivitate pentru DC Medical care este importanța vaccinării.
”Îmbucurător este că nu avem poliomielită. Într-adevăr apariția acestor cazuri, care unele pot fi grave, depinde de rata de vaccinare a populației, a grupurilor de risc și de condițiile de igienă. Spălatul pe mâini rezolvă foarte multe lucruri.
Și în acest caz, vaccinarea are o valoare extraordinar de mare, pentru că este o boală care poate fi prevenită. Nu toate bolile pot fi prevenite, dar cele care beneficiază de vaccine, clar, pot fi prevenite. Rata de vaccinare trebuie să fie mare pentru a avea o acoperire cu imunitate bună la cazurile care sunt la risc. Aici, în primul rând sunt copiii de vârstă mică”, a precizat dr. Tamara Roșu, medic pediatru, în exclusivitate pentru DC Medical.
Medicii de familie și medicii pediatri au observat o stagnare a campaniei de vaccinare în rândul copiilor. Părinții sunt sceptici în privința vaccinării a celor mici, deși imunizarea s-a dovedit a fi cea mai eficientă metodă pentru a preveni apariția unor boli infecțioase.
”Macroscopic vorbind, vaccinarea este la nivelul medicului de familie, dar în ultima perioadă, ratele de vaccinare și nu numai pentru a preveni poliomielita, ci și la nivelul altor boli infecto-contagioase au scăzut din varii motive. Curentul de informații contează foarte mult. La ora actuală sunt foarte multe surse de a comunica și este bine, dar trebuie să fie și cu un suport științific.
Ca atare, nu orice informație care este lansată într-un mediu poate fi luată în calcul, ci doar cele care sunt avizate. De aici pleacă scăderea ratei de vaccinare, apoi putem să luăm în calcul și în context de pandemie, rata de vaccinare a scăzut din cauza distanțării sociale. Sunt informații care creează o piedică în asigurarea imunității.
Dacă vorbim de poliomielită, vaccinurile sunt de foarte mulți ani, din 1950 și cu ajutorul lor s-a îndepărtat din unele țări. Și în România a fost eradicată în urmă cu 30 de ani. Aceste vaccinuri anti-polio asigură o imunitate foarte bună și peste 95% din populația vaccinată are apărare, de aceea nu avem la ora actuală poliomielită”, a mai explicat medicul pediatru.
Medicii susțin că având în vedere rata de vaccinare scăzută, dar și lejeritatea cu care se poate călători în zilele noastre constituie factori pentru reaparația unor cazuri de poliomielită.
”Riscuri există, prin scăderea ratei de vaccinare și condițiile de igienă și deplasările care la ora actuală sunt mai numeroase decât în alte etape ale existenței. Se zboară foarte simplu dintr-o parte a globului în alta și la nivel mondial nu este eradicată poliomielita.
Există un termen țintă, anul 2026, fără poliomielită la nivel mondial. Sunt la ora actuală foarte multe țări care nu au, dar există și țări unde se înregistrează cazuri.
Populația cu risc este populația care nu este vaccinată, nu este vaccinată complet sau corect și acele zone în care condițiile sunt insalubre. Copiii sunt cei mai expuși pentru că nu sunt imunizați și pun mâna pe orice. Adulții au fost vaccinați, au imunitate, fiindcă aceste vaccinuri asigură imunitate pe viață”, a mai explicat dr. Tamara Roșu.
Poliomielita sau paralizia infantilă este o boală virală, infecţioasă, produsă de virusul poliomielitic (virus din clasa enterovirusurilor) care poate determina paralizie, dificultăţi de respiraţie şi chiar deces. Aceasta exist[ din timpuri străvechi, fiind menţionată chiar şi în picturile şi sculpturile egiptene antice.
Virusul intră prin gură și se înmulțește în orofaringe și în tractul gastro-intestinal. Virusul este de obicei prezent în secrețiile nazofaringiene timp de 1 până la 2 săptămâni și poate fi eliminat în scaune timp de câteva săptămâni după infecție, chiar și la persoanele cu simptome minore sau fără boală.
În timpul replicării intestinale, virusul invadează țesutul limfoid local și poate intra în fluxul sanguin și apoi infectează celulele sistemului nervos central. Distrugerea indusă de poliovirus a neuronilor motori ai cornului anterior al măduvei spinării și a celulelor stem cerebrale duce la paralizie distinctivă, arată CDC.
Perioada de incubație pentru poliomielita nonparalitică este de 3 până la 6 zile. Pentru debutul paraliziei în poliomielita paralitică, perioada de incubație este de obicei de 7 până la 21 de zile. Riscul de boală severă și deces în urma infecției primare cu poliovirus crește odată cu vârsta.
Aproximativ 70% din toate infecțiile cu poliomielită la copii sunt asimptomatice. Persoanele infectate fără simptome răspândesc virusul în secrețiile nazofaringiene și scaun timp de câteva zile sau săptămâni și sunt capabile să transmită virusul altora.
Aproximativ 24% din infecțiile cu poliomielită la copii constau într-o boală minoră, nespecifică, fără dovezi clinice sau de laborator ale invaziei sistemului nervos central. Această prezentare clinică este cunoscută sub numele de poliomielită avortivă și se caracterizează printr-o febră scăzută, durere în gât și recuperare completă în mai puțin de o săptămână.
Majoritatea infețtiilor cu poliomielită sunt asimptomatice. În doar 1% dintre cazuri, virusul pătrunde în sistemul nervos central prin fluxul sanguin unde infectează șo distruge de preferință neuronii motori ai măduvei spinării și creierului, provocând slăbiciune musculară șo paralizie acută flască. Unul din 200 de oameni dezvoltă paralizie incurabilă dupa infecție.
Persoanele care locuiesc în condiţii cu igiena precară, fără acces la apă potabilă, se pot infecta prin consumul apei contaminate cu reziduuri umane care pot conţine acest virus. Contagiozitatea virusului este atât de crescută încât toate persoanele care locuiesc împreună cu un pacient infectat cu poliovirus au riscul de a dezvolta boala.
Copil cu mâini murdare - FOTO: Freepick@naresphoto
De obicei, paralizia afectează muşchii braţelor şi picioarelor, făcându-i incapabili să se contracte (numită paralizie flască). Din acest motiv, progresiv apărea atrofia membrelor sau pot apărea escare din cauza imobilizării prelungite.
Pacienţii cu poliomielită paralitică pot avea dificultăţi la înghiţire şi se pot sufoca cu alimente, lichide sau salivă. Uneori, lichidele refulează pe nas, iar vocea poate deveni nazală.
Uneori, partea creierului responsabilă de respiraţie este afectată, provocând slăbiciune sau paralizie a muşchilor pieptului. Unii oameni sunt complet incapabili să respire.
Diagnosticul se pune pe datele clinice, epidemiologice şi pe diagnosticul de laborator. Când nu există manifestări ale sistemului nervos central, poliomielita simptomatică (poliomielita abortivă) seamănă cu alte infecţii virale sistemice şi de obicei nu este diagnosticată decât în timpul unei epidemii.
Poliomielita neparalitică este suspectată la persoanele care au simptome asemănătoare gripei şi rigiditate a gâtului şi/sau a spatelui.
Poliomielita paralitică este suspectată la persoanele care au paralizie sau slăbiciune a muşchilor sau a membrelor.
Diagnosticul de poliomielită neparalitică sau poliomielită paralitică este confirmat prin identificarea poliovirusului într-o probă de scaun sau un tampon faringian sau prin detectarea nivelurilor ridicate de anticorpi împotriva virusului în sânge.
Poliomielita - tratament
Tratamentul standard al poliomielitei este de suport şi include odihnă, analgezice şi antipiretice, după cum este necesar. Terapia antivirală specifică nu este disponibilă.
În timpul mielitei active, pot fi necesare măsuri de precauţie pentru evitarea complicaţiilor repausului la pat (de exemplu, tromboza venoasă profundă, atelectazie, infecţii ale tractului urinar) şi imobilitatea prelungită (de exemplu, contracturi).
Insuficiența respiratorie poate necesita ventilaţie mecanică. Ventilaţia mecanică sau paralizia bulbară necesită măsuri de toaletare pulmonară.
Pentru paralizia musculară se recomandă:
- medicamente antispastice pentru relaxarea muşchilor
- kinetoterapie sau aparat corectiv pentru a ajuta la mers
- metode de încălzire sau prosoape calde pentru a uşura durerile musculare şi spasmele
- kinetoterapie pentru a trata durerea în muşchii afectați
- kinetoterapie pentru a aborda problemele respiratorii şi pulmonare
- reabilitare pulmonară pentru a creşte rezistența pulmonară
- în cazurile avansate de slăbiciune a picioarelor, este posibil să fie nevoie de un scaun cu rotile sau alt dispozitiv de mobilitate, mai arată CDC.
Vezi și: Fasolea verde, leguma benefică pentru diabetici. Este și un bun laxativ natural
Persoanele care au poliomielită abortivă sau poliomielită neparalitică îşi revin complet. Aproximativ două treimi dintre persoanele care au poliomielită paralitică au o slăbiciune permanentă şi aproximativ 4 până la 6% pot deceda în funcţie de nervii şi muşchii afectaţi. Rata mortalităţii este mai mare (aproximativ 10 până la 20%) la pacienţii cu afectare a nervilor care controlează tensiunea arterială şi respiraţia.
O campanie de vaccinare împotriva poliomielitei a fost demarată, de urgență, pentru copiii cu vârste cuprinse între 1 și 9 ani, din Londra, ca urmare a descoperirii virusului în apele reziduale din capitala Marii Britanii.
Concret, agenţia britanică pentru siguranţă sanitară (UKHSA) a identificat anul acesta, la Londra, 116 poliovirusuri din 19 probe din canalizare, după ce a trimis mai întâi o alertă despre descoperirea virusului, în iunie.
Nivelurile de poliovirus identificate şi diversitatea genetică au indicat că transmisia avea loc în mai multe cartiere londoneze, a indicat miercuri agenţia.
Deocamdată, nu au fost identificate cazuri însă, în încercarea de a preveni un potenţial focar, medicii de familie vor invita copiii cu vârste cuprinse între 1 şi 9 ani pentru administrarea dozelor de rapel ale vaccinului anti-poliomielitic, notează Agerpres, citând Reuters.
La Londra, ratele de imunizare variază, însă sunt, în medie, sub 95% din rata de acoperire necesară, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru a ţine poliomielita sub control.
Deși considerate eradicate, o serie de boli par că își fac in nou apariția, unele pe fondul schimbărilor climatice, altele din cauza războiului și a condițiilor precare de igienă.
”Nu aș spune că este boală eradicată și atenție, modificările climatice, cred că sunt o grămadă de lucruri care se pot întâmpla, chiar și cele legate de situația din Ucraina, care pot să facă în așa fel încât boli infecțioase ale trecutului să devină în prezent niște amenințări.
Faptul că vorbim de poliomielită, nu trebuie să intrăm în panică acum. Nu înseamnă că dacă a fost depista virusul în canalizare în Londra ne așteptăm să avem un număr mare de cazuri.
Este adevărat că am avut caz de poliomielită, în SUA, și mai mult decât atât, a fost un caz grav. Și aici aș aminti următorul lucru. 95% dintre cei care se infectează au forme asimptomatice sau ușoare.
Cei care ajung să aibă paralizie, să ajungă la complicații, înseamnă până în 5%, ceea ce înseamnă că alături de un caz care este cu paralizie probabil că sunt și altele care rămân nediagnosticate.
Sigur că este o problemă, iar vaccinarea este singura soluție care previne în mod real, totuși vorbim de copii. Este vorba de o metodă de prevenție, o modalitate prin care încercăm să nu ajungem la o situație mai gravă, nu înseamnă că deja avem”, a declarat dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București, la Digi 24.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Alergiile pot fi o sursă majoră de...
Care sunt cele mai bune alimente de origine vegetală care conțin...
Encefalita rămâne o afecțiune...
Credem că este normal să ne simțim...
Acest sunet te ajută să ai un somn...
Cum ar fi dacă ar exista niște...
Un studiu recent a descoperit o...
