Munca în echipă, modificări la nivelul creierului. Cum se realizează conexiunile create de coechipieri

munca in echipa. FOTO: Freepik @tirachardz
Munca în echipă aduce modificări la nivelul creierului uman. ”Se facilitează interacțiunea prin accelerarea accesului la cunoașterea celuilalt”, se arată într-un studiu.

Oamenii sunt creaturi sociale, iar creierul acestora funcționează mai bine atunci când socializează, fie că vorbim de timpul liber, fie de activitățile ce țin de aspectul profesional.

Un studiu recent a arătat faptul că munca în echipă este benefică pentru creierul uman. Concret, în momentul în care două persoane au de lucrat împreună la un proiect, regiuni cheie din creierul lor se sincronizează, astfel că putem să ne potrivit  activitatea neuronală atunci când lucrăm în grup.

La acest studiul, publicat în Neurophotonics, au participat 39 de perechi de voluntari, din care 27 formate din femei, cărora li s-a cerut să proiecteze împreună interiorul unei camere virtuale prin intermediul unui ecran tactil, până când acesta a fost mulțumitor pentru ambii membrii ai echipei, notează Science Alert

Pe lângă monitorizarea activității cerebrale, care s-a realizat cu ajutorul unei tehnici de spectoscopie funcțională în infraroșu, participanții au fost urmăriți pentru a se detecta semne de contact vizual.

Vezi și: Soția, oglinda soacrei. Cum provoacă BAIA scandalul în cuplu. Leca: El nu știe să facă nimic, așa că se căsătorește cu femeia care seamănă cu mama lui

Două minți gândesc la fel

”Populațiile de neuroni din cadrul unui creier au fost activate simultan cu populații similare de neuroni din celălalt creier atunci când participanții au cooperat pentru a finaliza sarcina, ca și cum cele două creiere ar fi funcționat împreună ca un sistem unic pentru rezolvarea creativă a problemelor”, a afirmat psihologul Yasuyo Minagawa, de la Universitatea Keio din Japonia.

Participanții la studiu au fost îndrumați să îndeplinească sarcina desemnată pe cont propriu, precum și în perechi, oferindu-le cercetătorilor posibilitatea de a examina atât activitatea cerebrală individuală (sincronizări în interiorul creierului sau WBS), cât și activitatea cerebrală de grup (sincronizări între creiere sau BBS).

Munca în comun a dus la BBS ”robuste” în regiunile temporale superioare și medii ale creierului, precum și în anumite părți specifice ale cortexului prefrontal din emisfera dreaptă a creierului. Cu toate acestea, WBS nu a fost la fel de puternic în scenariile de testare.

Mai mult, BBS-urile s-au dovedit a fi cele mai puternice atunci când unul dintre indivizi își ridica privirea pentru a se uita la celălalt, sugerând un rol important aici pentru interacțiunile sociale.

Pe de altă parte, atunci când voluntarii lucrau pe cont propriu, WBS a fost mult mai puternic în cadrul acelorași regiuni cerebrale.

”Aceste fenomene sunt în concordanță cu noțiunea de we-mode, în care agenții care interacționează își împărtășesc mințile într-un mod colectiv și facilitează interacțiunea prin accelerarea accesului la cunoașterea celuilalt”, mai spune Minagawa.

Potrivit sursei menționate, metoda de investigare în acest studiu este în fapt o îmbunătățire a experimentelor anterioare în domeniul ”neuroștiinței celei de-a doua persoane”, care doar puneau două persoane să lucreze la aceeași sarcină motorie.

Mai mult decât atât, cercetătorii vor să găsească noi modalități de a măsura interacțiunile sociale mai complexe în afară de contactul vizual dintre coechipieri.

Autorii acestui studiu susțin însă că acest lucru este posibil, de altfel există dovezi în privința sincronizării cerebrale care are loc atunci când două persoane dialoghează între ele.

”Am putea aplica metoda noastră la comportamente sociale mai detaliate în analizele viitoare, cum ar fi expresiile faciale și comunicarea verbală.

Abordarea noastră analitică poate oferi perspective și căi de cercetare viitoare în neuroștiința socială interactivă”, spune Minagawa.

Vezi și: Săptămâna de lucru de 4 zile, consecințe asupra sănătății. Cum te poate afecta un program de lucru mai scurt

Brainstorming, o altă formă de muncă în echipă

Brainstormingul ese o tehnică de creativitate în grup, utilizată pentru a găsi o soluție la o anumită problemă.

Astfel, indivizii sau echipele folosesc diverse tehnici de brainstorming pentru a aduna și înregistra noi idei într-o manieră liberă, notează Mind Manager.

În timp ce brainstormingul a evoluat de-a lungul anilor, cele patru principii de bază ale lui Osborne reprezintă un set excelent de linii directoare atunci când vă organizați propriile sesiuni.

Aceste principii includ:

Cantitatea în detrimentul calității. Ideea este că, în cele din urmă, cantitatea va genera calitate, pe măsură ce ideile sunt rafinate, îmbinate și dezvoltate în continuare.

Refuzați criticile. Membrii echipei ar trebui să fie liberi să introducă orice idee care le trece prin cap. Păstrați feedback-ul până după faza de colectare a ideilor, astfel încât să nu apară ”blocajul”.

Salutați ideile nebunești. Încurajarea membrilor echipei de a gândi în afara cutiei și de a introduce idei nebunești deschide ușa către tehnici noi și inovatoare care pot fi biletul spre succes.

Combinați, rafinați și îmbunătățiți ideile. Construiți pe baza ideilor și faceți conexiuni între diferite sugestii pentru a avansa procesul de rezolvare a problemelor.

Vezi și: Respirația urât mirositoare, factor de risc pentru bolile de inimă. Care este legătura

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel