MS: Spitalele care se transformă în COVID și spitalele care devin suport
20 oct, 18:27
Ministerul Sănătății crește capacitatea de tratare a pacienților infectați cu noul coronavirus, transformând mai multe spitale în full COVID, iar altele devin suport COVID.
Pacient COVID-19, internat la SPitalul Colentina. Foto: Facebook / Spitalul Colentina

Numărul paturilor de terapie intensivă din unitățile sanitare de la nivelul municipiului București destinat pacienților cu COVID-19 va fi suplimentat cu peste 100 paturi ATI, în urma unei evaluări realizate în această după- amiază de către ministrul Sănătății, Nelu Tătaru și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat, Raed Arafat.

Astfel, cei doi oficiali au decis repartizarea unei unități mobile cu 12 paturi ATI care va fi utilizată pentru tratarea pacienților cu COVID 19 la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

De asemenea, Spitalul Clinic nr. 1 CF Witting va suplimenta la 10 numărul paturilor ATI COVID 19. Spitalul Clinic Colentina care a fost operaționalizat în întregime, prin Ordinul Comandantului Acțiunii, pentru tratarea pacienților infectați cu SARS CoV-2 va avea 29 paturi de ATI funcționale, iar Spitalul Universitar de Urgență București un număr de 11 paturi ATI.

Mai mult, s-a decis ca unitățile sanitare de urgență din Capitală, respectiv Spitalul Clinic de Urgență Floreasca și Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan să fie desemnate spitale suport COVID pentru secțiile de terapie intensivă, iar Spitalul Clinic Nicolae Malaxa a fost desemnat unitate sanitară care asigură asistența medicală pacienților infectați cu noul coronavirus, prin Ordinul Comandantului Acțiunii. 

La Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan și Spitalul Clinic Nicolae Malaxa vor fi operaționalizate câte 10 paturi, în timp ce la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon vor funcționa 20 de paturi ATI COVID-19.

„La toate aceste unități reprezentanții direcției de sănătate publică vor verifica modul în care au fost realizate separarea circuitelor și asigurarea fluxului pacienților. Avem în vedere creșterea capacității de tratare a pacienților și în unitățile sanitare din județele Cluj, Timiș, Mureș, Iași, dar hotărârea va fi luată după ce în această săptămână finalizez evaluarea acestora de la fața locului”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Ministrul Sănătății a mai supus că se are în vedere și suplimentarea personalului medical care lucrează în prima linie a luptei împotriva COVID-19.

În acest sens, s-a identificat modalitatea legală ca cei 200 de medici rezidenți și specialiști care au susținut examenul de specialitate în ATI, Urgență, epidemiologie, boli infecțioase, pneumologie și radiologie care nu au post, să poată fi angajați în Spitalul de Urgență prof dr Dimitrie Gerota, după care să fie detașați în unitățile cu personal insuficient de către DSU.


Ştiri Recomandate

Strategia de vaccinare anti-COVID, discutată în CSAT
Distanțarea socială: cum afectează creierul
RAPORT UNOPA: Pacienții cu HIV, grav afectați de criza COVID-19
Dr Mariana Mărdărescu. Foto: DC Medical
EXCLUSIV
HIV, un virus parșiv. Cum se adaptează el la medicamente
DELAMANIDUM - prospect
CARMUSTINUM - prospect
TELAPREVIRUM - prospect


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Crossuri parteneri