Meloterapia, impact pentru sănătate. De ce e bine să asculți muzică dacă ești bolnav. Ciurea: Le-am pus căști pacienților în COMĂ. Mozart deschide centrii nervoşi
01 oct 2022, 19:53

Meloterapia - Foto: Freepick @gpointstudio @colnihko @YuriArcursPeople @pressmaster
Cât de importantă este muzica în viața pacienților și ce impact puternic are asupra sănătății noastre.

Ziua internaţională a muzicii (International Music Day) sau Ziua mondială a muzicii (World Music Day) este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 octombrie. Ea a fost iniţiată, în 1975, de lord Yehudi Menuhin.

În acest context, mai mulți medici au făcut declarații despre impactul pe care-l are muzica pentru sănătatea noastră. 

Medicul neurochirurg Vlad Ciurea, îndeamnă oamenii să închidă tot ce este negativ și să pornească muzica, cea care ne influenţează total și face parte din fiinţa noastră.

"Închideţi tot ce influenţează negativ sistemul nervos, deschideţi muzica pe toate canalele şi veţi fi fericiţi.

Muzica ne influenţează total. Muzica nu face parte din neuroştiinţe, adică din neurochirurgie sau neurologie. Muzica face parte din cu totul altceva, face parte din fiinţa noastră. Datorită acestei muzici impactul pe care îl primim prin sistemul auditiv se difuzează în întreg creierul şi are loc o emulaţie, o infuziune a tuturor centrilor nervoşi. Staţi undeva sub o cupolă de muzică, poate să fie la o filarmonică, într-un amfiteatru deosebit, într-o biserică, uitaţi-vă în sus, uitaţi-vă în jos, şi, în cadrul muzicii care se percepe, vă transformă într-o mişcare cerebrală cu totul deosebită şi începeţi să plutiţi, intraţi într-o transă.

Anevrismul de aortă, boala ignorată. Semnul durerii abdominale la care să ai grijă. Niculescu: Cauza morții subite. Pacienții ajung foarte târziu

De ce se produce această transă? Pentru că muzica deschide foarte mulţi centri nervoşi. Centrii nervoşi, ca nişte luminiţe, încep să se conecteze între ei şi dintr-odată se produce o deschidere a unor căi pe care noi nu le avem percepute în faţa noastră şi încep să se deschidă treptat, treptat.

Rămâneţi pe muzică, muzică frumoasă, cea care vă place. S-a constatat că muzica lui Mozart deschide foarte mulţi centri nervoşi, element esenţial care s-a dovedit pe bază de RMN funcţional. De ce Mozart şi de ce nu Beethoven sau Bach, nu ştiu să explic exact. Dar muzica lui Mozart este frumoasă, te face să pluteşti.

S-a dovedit că muzica este un element esenţial pentru copilaşul ăla care se află în burtica mamei şi aşteaptă să-l aducă barza în această frumoasă lume şi în această frumoasă ţară numită România. Această burtică în care este - copilaşul se plimbă, se dă peste cap, se joacă, are o anumită viaţă. Noi îi spunem viaţă intrauterină. Daţi-i să asculte muzică. Daţi-i pentru că îi dezvoltă centrii nervoşi încă din burtica mamei şi atunci când vine barza va fi un copil deştept şi frumos în această lume frumoasă care este România. La şcoală daţi muzică copiilor!", este îndemnul neurochirurgului Alexandru Vlad Ciurea, pentru Agerpres.

Bolnavii se recuperează mult mai bine cu ajutorul muzicii

 

"De aceea le pun şi căşti'', ne dezvăluie medicul. ''Am făcut şi anumite experimente, pe care le-am şi publicat, în care pacienţilor în comă le-am pus şi muzică, muzica ce le place lor. Am avut pacienţi preoţi aflaţi în stare de comă din cauza diferitelor afecţiuni. Le-am pus căştile, psalmi şi cântece bisericeşti. Îi înviorează. Se vede pe faţa lor că dintr-odată se produce un fenomen de fericire. Muzica face această ridicare a funcţiilor cerebrale", a mai spus medicul.

Psiholog: Versurile şi melodia unei piese trebuie potrivite cu starea de spirit a persoanei în terapie

Medicamentul care distruge cancerul. La un pacient a dispărut complet, la alții e în remisie: Explodează tumorile. În cinci săptămâni mi-a eradicat complet boala

Alina Ungureanu este unul dintre psihologii care ajută persoanele vârstnice să îşi găsească liniştea interioară cu ajutorul meloterapiei, adică a terapiei prin muzică. Ea lucrează într-un centru de zi pentru vârstnici şi spune că prin meloterapie urmăreşte creşterea gradului de bunăstare emoţională şi spirituală în rândul celor 30 de beneficiari ai instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea. Lucru deloc uşor.

"Dorim ca apelând şi la meloterapie să creştem în rândul beneficiarilor noştri gradul lor de complianţă la psihoterapie şi reducerea dependenţei de medicaţia psihoactivă la care recurg cu scopul obţinerii stării de calm, linişte şi a unui somn profund pe o durată mulţumitoare.

Beneficiarii devin conştienţi de puterea de alinare a suferinţei pe care o poate exercita un grup terapeutic şi astfel muzica devine ca un liant în cadrul grupului", a declarat Alina Ungureanu, pentru aceeași sursă.

Aceasta a explicat că metodele de intervenţie utilizate în meloterapie sunt împărţite în tehnici active şi receptive.

"Când o persoană face muzică, fie prin voce, incantaţie, cântatul la instrumente muzicale, compunând sau improvizând muzică, acea persoană foloseşte tehnici active. Tehnicile receptive, pe de altă parte, implică ascultarea şi răspunsul la muzică, cum ar fi prin dans sau analiza versurilor. Tehnicile active şi receptive sunt adesea combinate în timpul tratamentului şi ambele sunt utilizate ca puncte de plecare pentru discutarea sentimentelor, valorilor şi obiectivelor", a arătat psihologul.

Un pacient cu probleme medicale motorii se poate reface cântând la pian sau tobe

HMF, substanța toxică din mâncarea gătită. Pericolul ascuns în gem, BERE, zacuscă, cafea sau carnea la grătar, mult mai mare decât mierea pusă în ceaiul fierbinte

Pe de altă parte, susţine psihologul Alina Ungureanu, o persoană cu abilităţi motorii afectate şi le poate îmbunătăţi cântând melodii simple la un pian sau bătând la tobe.

Conform acesteia, terapia prin muzică aduce în general rezultate pozitive, dar nu este recomandată ca tratament independent pentru probleme medicale, psihoze şi alte tulburări psihice grave.

"De cele mai multe ori, muzica se combină cu metodele de relaxare musculară, pentru a comuta atenţia de la gânduri asupra corpului. Ascultarea unui stimul ritmic, cum ar fi un metronom, poate ajuta, de asemenea, o persoană să iniţieze, să coordoneze şi să temporizeze mişcările sale.

În timp ce muzica poate ajuta la ameliorarea unora dintre simptomele acestor afecţiuni, pot fi necesare şi alte forme de tratament, cum ar fi medicamente, kinetoterapie sau psihoterapie integrativă. Mai mult, deşi este posibil ca orice formă de muzică să fie utilizată eficient în terapia muzicală, nu toţi indivizii vor considera că fiecare tip de muzică este terapeutic. Beneficiul unui anumit tip de muzică va depinde adesea de preferinţele individului şi de afecţiunea sa, iar unele forme muzicale pot provoca agitaţie. Pentru a obţine succesul prin muzicoterapie, un terapeut va trebui să se asigure că sunt luate în considerare preferinţele muzicale ale individului în tratament", a exemplificat Alina Ungureanu.

Muzica ajută la procesul de învăţare. Elevii să asculte în surdină o muzică de relaxare

 

Muzica ajută în procesul de învăţare, dar şi în ceea ce priveşte aducerea aminte a informaţiilor, de aceea atunci când elevii sau studenţii învaţă este bine să asculte în surdină o muzică de relaxare sau o muzică ce rezonează cu ei, care le place, spune psihologul Irina Mitrea, de la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi.

"Muzica ajută şi la procesul de învăţare, la aducerea aminte a informaţiilor. Atunci când elevii sau studenţii învaţă este bine să asculte în surdină o muzică de relaxare sau o muzică ce rezonează cu ei, care le place. Va funcţiona foarte bine şi învăţatul devine foarte uşor. Muzica este un instrument foarte bun de a învăţa concepte noi, idei noi, pentru a reţine informaţii. De aceea meloterapia este folosită şi în boli precum demenţa, Parkinson, Alzheimer", a explicat Irina Mitrea.

Totodată, afirmă psihologul, muzica are şi un rol social.

"Ştim foarte bine că muzica aduce oamenii împreună la anumite evenimente, dezvăluie mult mai multe emoţii, comunică mai uşor. Omul e o persoană socială care are nevoie de oameni în jurul lui. Şi atunci muzica îi apropie şi îi aduce în acelaşi punct", precizează psihologul Irina Mitrea.

Aceasta evidenţiază importanţa terapiei prin muzică, menţionând că ea poate fi utilizată fie ca tratament de sine stătător sau ca metodă complementară tratamentului medicamentos.

"De regulă, terapeuţii folosesc meloterapia ca un fel de stimulare senzorială, pentru că muzica are asupra psihicului un efect de relaxare, dezvoltarea şi îmbunătăţirea unor abilităţi de exprimare a unor emoţii sau sentimente care în viaţa reală sunt înăbuşite. Ea afectează şi sănătatea fizică. Prin meloterapie se produce o recuperare fizică, o îmbunătăţire a mişcării, reducerea durerii, şi aşa mai departe. Se produce o stare de relaxare, se decontractează muşchii, se diminuează anumite stări de anxietate, de tensiune, de stres, supărare, prin recăpătarea optimismului şi a energiei. Muzica acţionează şi asupra stării de spirit. Datorită muzicii creşte şi stima de sine şi este recăpătată încrederea. Tot muzica influenţează şi imaginea de sine. Fizic, poate îmbunătăţi somnul, poate contribui la reducerea durerii. Tot prin muzică se modifică ritmul cardiac şi scade tensiunea arterială, scade ritmul respiraţiei, pulsul", mai arată psihologul.

Certificat de handicap pentru pacienții cu cancer. Bogdan Tănase: O boală cronică ce trebuie tratată toată viața. E o sursă de venit în plus

Cardiologul Florin Mitu: Cu ajutorul meloterapiei se descarcă acele endorfine care ne dau o stare de bine

 

Uneori, medicaţia poate fi redusă sau chiar înlăturată numai prin efectul sedativ şi relaxant al muzicii, afirmă prof. univ. dr. Florin Mitu, şeful Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului de Recuperare din Iaşi, care spune că foloseşte meloterapie la pacienţii care urmează diferite programe de recuperare cardiovasculară.

În opinia acestuia, în funcţie de preferinţele fiecărei persoane, muzica ne poate influenţa viaţa, are efecte mai ales asupra aparatului cardiovascular, are impact asupra sistemului nervos, poate să ne liniştească, să ne creeze o stare de relaxare, de bine.

"Foarte multe persoane cred că au constatat că atunci când ascultă o muzică plăcută le face plăcere şi se simt mult mai bine, mai relaxaţi. Pe scurt, apare acea stare de bine. În cardiologie, mai ales în programele de recuperare cardiovasculară în multe ţări s-a introdus meloterapia, terapia prin muzică, alături de activitatea fizică, programele de psihoterapie şi de dieta specifică diferitelor boli cardio-metabolice. În România, terapia prin muzică e cam săracă, aş putea spune. Sunt puţine centre medicale unde s-a introdus meloterapia în programele de recuperare cardiovasculară. La noi în clinică folosim meloterapie la pacienţii care urmează diferite programe de recuperare cardiovasculară. Intenţionăm să dezvoltăm aceste programe, pentru că ne-am convins că pacienţii care urmează recuperarea complexă atât în spital, cât şi în clinica noastră au o evoluţie foarte bună", a declarat prof. univ. dr. Florin Mitu.

"La noi în clinică meloterapia a fost introdusă în urmă cu 2-3 ani. În urmă cu mai mulţi ani am văzut utilizarea meloterapiei în clinici de recuperare din Europa Occidentală, am văzut asta în câteva clinici din Elveţia, Belgia. Cred că este benefică şi de aceea este necesară extinderea acestui tip de terapie mai ales când vorbim de recuperarea cardiovasculară, persoane care au stări de anxietate, care au diferite comorbidităţi şi care au nevoie de o stare de relaxare, de bine, pe care o dă muzica. Desigur, în patologia cardiovasculară nu e suficientă doar meloterapia, ci şi activitatea fizică, kinetoterapia. Sunt kinetoterapeuţi care utilizează şi meloterapia în programele lor de recuperare medicală", a explicat medicul.

Utilizarea în medicină a meloterapiei are efecte foarte bune pentru tratarea oricărei persoane, indiferent de vârstă, mai spune dr. Florin Mitu.

"Sunt studii care arată că o persoană care ascultă muzică de relaxare, bineînţeles că nu ne referim la orice fel de muzică, nicidecum muzica stridentă, muzica zgomotoasă, dar muzica de relaxare, muzica liniştită, mă refer chiar şi la muzica clasică, Mozart, spre exemplu, sau Haydn, Chopin, ne dă o stare de bine, de relaxare. Nu doar această muzică. Sunt anumite melodii care sunt foarte plăcute, relaxante, care sunt introduse în terapie - nu doar în terapia pacienţilor cu patologie cardiovasculară, ci şi în alte afecţiuni care afectează sistemul nervos central sau periferic", menţionează şeful Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului de Recuperare din Iaşi.

Cum poate influenţa meloterapia aparatul cardiovascular

 

Cum otrăvește Teflonul întreaga lume. C8, substanța asociată cu 6 boli GRAVE, ASCUNSĂ ani de zile, prezentă în sângele tuturor: Fiecare casă are o tigaie. Am fost MINȚIȚI, manipulați

"Ei bine, în primul rând starea de bine, starea de relaxare pe care o creează muzica poate să ducă la o ameliorare a tensiunii arteriale, a frecvenţei cardiace. Deci o persoană care ascultă astfel de muzică poate avea o frecvenţă cardiacă uşor mai bună. De asemenea, cu ajutorul meloterapiei se descarcă acele endorfine care ne dau o stare de bine. Bineînţeles, aceste efecte se reflectă şi în întregul organism", a spus prof. univ. dr. Florin Mitu.

Medicul precizează că aceste efecte nu apar într-o singură şedinţă de meloterapie, ci e nevoie de o cură de câteva zile.

"Noi în spital procedăm la o cură de 10-12 zile. Ulterior, persoana respectivă poate să folosească şi acasă muzica ce i-a făcut plăcere şi i-a adus o anumită stare de bine şi de confort pe timpul spitalizării. Este bine să asculte în anumite intervale de timp, o jumătate de oră, o oră pe zi. Meloterapia are efect de sedativ, de relaxare şi ne dă acea stare de bine. Cum spun japonezii, starea de bine ţi-o creezi când faci ceea ce îţi place, te bucură, te relaxează. Şi muzica are acest efect sedativ, acest efect favorabil asupra organismului", subliniază dr. Florin Mitu.

Atunci când foloseşti muzica pentru ameliorarea stării de sănătate, susţine acesta, nu sunt contraindicaţii de a lua medicamente.

"Putem să folosim şi tratamentul medicamentos atunci când folosim ca terapie muzica. Uneori medicaţia poate fi redusă sau chiar înlăturată numai prin efectul sedativ şi relaxant al muzicii", a conchis prof. univ. dr. Florin Mitu.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?